Wilhelm Dancă

Nihil sine Deo!
Și cred și gândesc. Viitorul unui dialog controversat

Notă la a doua ediție

Am scris această carte ca răspuns la cererile prietenilor, care doreau să-și consolideze credința sau să recupereze elanul pe care l-au avut în trăirea religioasă din copilărie și din tinerețe. Nu mi-am imaginat că va avea un ecou atât de mare, că va trece nu doar dincolo de granițele cercului meu de prieteni, ci și de cele profesionale, confesionale și generaționale. Lucrul aceasta mi-a umplut inima de bucurie și de recunoștință. 

Mi s-a întâmplat odată să fiu oprit pe stradă de un bărbat între două vârste. M-a întrebat: „Dumneavoastră sunteți cel ce a scris cartea Și cred și gândesc?” I-am răspuns, în mod vădit surprins și emoționat, foarte scurt: „Da”. Fără să spună nimic, interlocutorul mi-a zâmbit, și-a ridicat pălăria și a plecat mai departe, cu pălăria ridicată. Gestul acesta și altele asemenea, precum și cererile care au sosit la mine de la diferiți librari și cititori din țară m-au încurajat să pregătesc o nouă ediție.

Versiunea de față are la bază textul din volumul Și cred și gândesc. Viitorul unui dialog controversat, cu o prefață de Vittorio Possenti, apărut la Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, în 2013.

Textul din această ediție se îmbogățește cu două capitole. Primul este intitulat „Vladimir Ghika. Discipol și maestru al rugăciunii ca rațiune vorbită” și apare în partea a doua a lucrării, acolo unde, vorbind despre legăturile dintre credință și rațiune, adresez cititorului invitația de a-și ridica privirea spre înălțimile metafizice, pentru a redescoperi gustul adevărului și simțul lui Dumnezeu. Al doilea capitol nou, „Rațiune, credință și educație în căutarea binelui comun”, lărgește perspectiva educațională din secțiunea a treia a cărții. Este vorba despre un îndemn la promovarea binelui comun în rândul tinerelor generații, ținând cont de dificultățile sociale și culturale actuale: răspândirea rapidă a religiei eului, egoismul generațional, urgența educațională, deficitul de cetățenie activă și participativă, secularizarea vieții sociale, pierderea simțului sacralității vieții și altele. De aceea, în acest capitol, pledez pentru asumarea în spațiul public din România a unui proiect antropologic creștin, centrat pe principiul binelui comun.

Am adăugat, la sfârșitul, volumului o bibliografie selectivă. Am ales titlurile de cărți consultate, care au fost scrise sau traduse în limba română. Am corectat micile erori care s-au strecurat în prima ediție a cărții.

Mulțumesc din inimă Laviniei Spandonide, directorul editurii Spandugino, pentru că a binevoit să găzduiască apariția acestei versiuni. De asemenea, mulțumesc lui Paul Marinescu, director editorial, și Mirunei Tătaru-Cazaban, coordonator de colecție, care au îmbrățișat cu entuziasm proiectul. Primesc cu multă recunoștință ajutorul lor și văd în el un semn al unității în diversitatea legitimă a creștinilor din România.

28 ianuarie 2021, Sfântul Toma de Aquino

  • 18 mai 2021

Lasă un răspuns