Wilhelm Dancă

În seara zilei de 16 august 2023, la Radio România Actualități s-a vorbit despre Sfânta Fecioară Maria. Au intervenit un teolog ortodox, unul protestant și altul catolic. Am avut onoarea să fiu invitat de Cristian Curte, realizatorul emisiunii în cadrul rubricii „Biserica și societatea”.

Intervenția mea durează cam 10 minute și o găsiți la finalul emisiunii.

Fotografia atașată la acest articol este „Icoana Fecioarei din Montserrat”. La Montserrat este o mănăstire benedictină din secolul al IX-lea, o localitate aproape de Barcelona, Catalonia. Icoana mai este cunoscută sub numele de „La Moreneta” sau, în românește, „Madona Neagră”.

Dacă sunteți sau lucrați în zonă, nu ratați o vizită la acest sanctuar. E un loc de adevărată înălțare, și naturală, și spirituală!

În ajunul zilei mele onomastico am dat un interviu postului de Radio Maria. Am vorbit despre ultima mea carte care a apărut la editura Spandugino. Este vorba despre ediția a doua a volumului „Și cred, și gândesc. Viitorul unui dialog controversat”.

Printre altele am explicat de ce am ales acest titlu. Am prezentat pe scurt cele trei părți ale cărții. De asemenea, am vorbit despre modul în care credința modelează rațiunea, inclusiv când omul se roagă lui Dumnezeu. Am subliniat contribuția rațiunii explicative în transmiterea adevărurilor dogmatice despre Întruparea, Patima, Moartea și Învierea lui Christos. Am încercat să explică diferența și continuitatea dintre teologia apofatică și teologia catafatică.

În fine am dezvoltat câteva reflecții despre cele două mari școli de teologie din secolul XX. Una care subliniază structura deschisă a naturii umane pentru transcendență. Alta care pune accentul pe puterea revelației divine de a-l smulge pe om din ființa proprie și a-l introduce în preajma lui Dumnezeu.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos.

Am fost intervievat recent de pr. conf. dr. Ștefan Lupu în cadrul emisiunii „Repere culturale” pentru ascultătorii radio ERCIS FM. Obiectul interviului a fost cartea „Și cred, și gândesc” apărută de curând la editura Spandugino din București. Am răspuns la mai multe întrebări cu privire la noutatea actualei ediții în raport cu cea din 2013 (ARCB)

Sper că am lămurit întrebarea de ce dialogul dintre credință și rațiune este controversat. Bref pentru că trebuie asimilat de fiecare individ în parte, iar astăzi sensurile rațiunii sunt reduse la rațiunea empirică. Din păcate vorbim doar despre rațiunea științifică, empirică, și mai puțin sau chiar deloc despre rațiunea simbolică, contemplativă, intuitivă.

Am dezvoltat conținutul celor două capitole care au fost introduse în noua ediție a cărții: „Vladimir Ghika. Disicipol și maestru al rugăciunii ca rațiune vorbită” și „Rațiune, credință și educație în căutarea binelui comun”.Detalii despre actualitatea și importanța acestui dialog la nivel local în interviul radio postat mai jos.Nihil sine Deo!

Am stat de vorbă recent cu Cristian Curte la Radio România Cultural despre volumul „Și cred, și gândesc”. Această lucrare a apărut într-o nouă ediție, a doua, revizuită și adăugită, la editura Spandugiono 2021. Am atins în discuție câteva idei din capitolele principale ale cărții.

Astfel am detaliat raportul dintre credință și religie, subliniind importanța dialogurilor interconfesionale și interreligioase.

Apoi am dezvoltat raportul credinței cu rațiunea oprindu-mă mai mult la rugăciunea ca rațiune vorbită la fericitul Vladimir Ghika.

Am oferit câteva explicații despre rolul credinței în educație dându-l ca exemplu pe fericitul Anton Durcovici cu „Lecțiile tomiste” din anii 1936-1940.

În fine, am susținut că rugăciunea este o puternică și eficace activitate a rațiunii spirituale fiindcă poate dărâma orice formă de ideologie sau opresiune.

Dragi prieteni, vă invit să ascultați ultimul interviu pe tema dialogului dintre credință și rațiune difuzat pe 7 februarie 2021 de Radio România Cultural. Am vorbit cu Cristian Curte despre forma în care se prezintă astăzi acest raport. Pe scurt, nu este un dialog unilateral sau uniform, dimpotrivă.

Primul aspect este legat de faptul că dialogul se concentrează pe întâlnirea dintre credință și știință. Rațiunea de timp experimental, cu reguli precise de verificare, nu exclude întâlnirea cu credința. De aceea, putem să întâlnim oameni de știință credincioși sau oameni de știință necredincioși. Dialogul dintre știință și credință ar trebui să se deschidă spre teme de ordin etic, deontologic și antropologic.

Un alt aspect vizează dezvoltarea experienței de credință ca experiență integrală a ființei umane. Deci un dialog în cheie antropologică. În acest caz știința devine una dintre formele pe care le asumă rațiunea, dar știința nu se indentifică cu rațiunea umană ca atare. Pentru că există și o rațiune estetică, simbolică, contemplativă etc. Am pledat în interviu pentru lărgirea înțelegerii termenului rațiune. Am arătat că teologia a făcut eforturi în ultima vreme pentru a îmbogăți sensul rațiunii.

Am subliniat faptul că acest efort se face în două direcții teologice contemporane. Una este dialectică, alta relațională. Prima este reprezentată de teologi precum Hans Urs von Balthasar sau Joseph Ratzinger. A doua de Karl Rahner sau Bernard Lonergan. În ciuda procesului secularizării care este ireversibil am susținut convingerea lui Mircea Eliade că omul ca om este homo religiosus. Mai multe detalii în interviul postat mai jos.