Wilhelm Dancă

Am publicat anul trecut un articol despre prietenia dintre Mircea Eliade și Paul Ricoeur. De fapt, lucrarea a fost rezultatul comunicării prezentate la Centrul „Sfinții Petru și Andrei” din București cu ocazia unui colocviu dedicat Memoriei și Memorialului. Am încercat să spun direct că prietenia dintre Mircea Eliade, expert în istoria religiilor, și Paul Ricoeur, filosof dedicat fenomenologiei și hermeneuticii, a fost un drum cu două sensuri. S-au îmbogățit reciproc și au rămas liberi în domeniile lor de cercetare. Totodată, în mod...

Am vorbit despre educația digitală, despre pedagogia digitală și provocările digitalizării în educație la deschiderea „Zilelor academice ieșene” din octombrie 2024. Principalele provocări sunt persoana, comunitatea, gândirea critică și autoritatea profesorului. Comunicarea a fost publicată în Revista Academica nr. 9-10/2024, 49-54. Dacă doriți să aflați mai multe lucruri despre aceste provocări, deschideți linkul de mai jos. Dragi elevi, studenți, profesori, vă spun acum la început de an școlar sau universitar: „Sus...

Redau aici o comunicare științifică în care mi-am propus să compar definiția religiei a lui Lucian Blaga cu cea a lui Mircea Eliade pentru a indica, pe scurt, similitudinile și diferențele, dar și limitele lor, și pentru a deschide astfel calea spre o nouă definiție. Lucrarea este publicată de Revista Academica a Academiei Române, nr. 6-7/2025. În definiția religiei pe care o propun aici integrez contribuțiile lui Lucian Blaga și Mircea Eliade și, în același timp, trec dincolo de ele. Astfel, susțin că religia e corelația cu realitatea ultimă...

Prieteni, în ultima vreme au fost publicate mai multe articole despre Mircea Eliade cu accente deconstructiviste. Da, și această metodă poate fi o cale de a vorbi despre contribuția lui Mircea Eliade la istoria și fenomenologia religiilor. Totuși, în ce mă privește, prefer o altă cale, pe care o numesc constructivism. În fond, fiecare vede ceea ce este pregătit să vadă, nu-i așa? Mai jos puteți să citiți (în engleză) câteva articole constructiviste în legătură cu teoriile lui Eliade despre simbol. Este vorba despre revista „Dialogue and...

Pe 13 mai 1917, la Fatima, în Portugalia, trei păstorași – Francisc, Iacinta și Lucia – au „văzut-o” pe Maica Domnului după un moment de rugăciune. Ea le-a cerut, printre altele, să se roage pentru convertirea Rusiei. Pentru mulți credincioși catolici occidentali din vremea aceea, evenimentul aparițiilor particulare în sine nu era ceva complet nou. Cu mai bine de o jumătate de secol în urmă alți doi copii, Melania și Maximin, din La Salette (Franța) au „văzut-o” pe Fecioara Maria pe 19 septembrie 1846, care i-a îndemnat să trăiască valorile...