Wilhelm Dancă

Prieteni, Am fost marți, 28 aprilie 2026, la Iași. Am prezentat o comunicare la sediul filialei Iași a Academiei Române și am vorbit despre primatul spiritualului la Mircea Eliade și Ioan Paul II.

Am atins trei puncte comune între cei doi gânditori.

La primul, am analizat echivalența/ecuația religia=primatul spiritualului=morală=cultură.

La al doilea, am vorbit despre antropologia filosofică de la Mircea Eliade și antropologia integrală de la Ioan Paul II.

La al treilea, am arătat că Mircea Eliade și Ioan Paul II au fost critici ai sistemelor totalitare pe care le-au cunoscut în timpul vieții lor.

În concluzie, am subliniat că Mircea Eliade vorbea despre primatul spiritualului în tinerețe, iar Ioan Paul II folosește pentru prima dată expresia în enciclica „Răscumpărătorul omului”.

Pentru mai mult detalii, deschideți linkul de mai jos.

Nota bene: comunicarea este doar în format audio.

Audiție plăcută!

Am vorbit despre educația digitală, despre pedagogia digitală și provocările digitalizării în educație la deschiderea „Zilelor academice ieșene” din octombrie 2024.

Principalele provocări sunt persoana, comunitatea, gândirea critică și autoritatea profesorului.

Comunicarea a fost publicată în Revista Academica nr. 9-10/2024, 49-54.

Dacă doriți să aflați mai multe lucruri despre aceste provocări, deschideți linkul de mai jos.

Dragi elevi, studenți, profesori, vă spun acum la început de an școlar sau universitar: „Sus inima și mintea!”

https://wilhelmdanca.ro/wp-content/uploads/2025/09/Educatia-si-provocarile-competentelor-digitale.pdf

Dialogurile au avut loc în biblioteca Academiei Române, filiala Iași. Ele sunt parte a unui proiect intitulat „Experiențe de vârf”. Am stat de vorbă cu Magda Axinte, căreia îi mulțumesc mult pentru întrebări, dar și autorilor proiectului pentru invitație.

Am definit „experiența de vârf” din punct de vedere spiritual, antropologic-religios. Am spus că este o trăire a prezenței divinului pe care omul o percepe ca semnificație, adevăr, viață, ființă deplină. Se poate compara cu experiența sacrului de la Mircea Eliade, care introduce omul religios în dimensiunea unei prezențe de o cu totul altă calitate de existență. Astfel am descris experiențe de vârf din anii mei de formare filosofică și teologică la Iași, la Roma, în Italia. Am vorbit despre experiențele tari ale spiritului din timpul activităților mele ca profesor la Iași și la București. Am trecut în revistă experiențe inedite din punct de vedere spiritual, pastoral și cultural pe care le-am trăit în România, Italia, Anglia, Germania sau alte țări.

Vă recomand să vizionați acest podcast atât pentru conținutul său spiritual deosebit, cât și pentru excelentele sale calități audio-video.

Felicitări autorilor proiectului „Experiențe de vârf”!

Ieri, 23 ianuarie 2024, am ținut o conferință despre teologia digitală, tehnologia informației și inteligența artificială. Gazdă a fost Fundația Națională de Știință și Artă. Este vorba despre o Fundație a Academiei Române. Au participat membri ai Academiei Române, studenți și prieteni.

În introducere am făcut deosebire între inteligența umană și inteligența artificială. Prima are conștiință, și se corectează, dacă greșește, a doua nu. Pentru a înțelege conferința, trebuie ținut cont și de diferența între tehnologia informației și inteligența artificială. Prima se ocupă de platformele și mijloacele digitale de comunicare, iar a doua de algoritmi/soluții pentru rezolvarea de probleme pornind de la anumite surse bibliografice. Teologia digitală este o subspecie a teologiei pastorale, deci este o știință practică situată la intersecția dintre tehnologie și teologie.

În prima parte am răspuns la întrebarea: cum am devenit teolog digital? Am mărturisit că nu sunt nici IT-ist, nici specialist în inteligența artificială. Am învățat din mers. Și învăț în continuare. Am spus că am acum o „parohie virtuală” din care fac parte peste 10.000 de credincioși digitali. Mă refer la acei credincioși care folosesc platformele digitale. Am vorbit despre avantajele și dezavantajele acestei lucrări digitale de vestire a Cuvântului lui Dumnezeu. Am subliniat că, fără factorul uman, platformele digitale rămân utile doar la nivel informativ, nu performativ, adică nu transformă omul.

În partea a doua am analizat trei definiții ale teologiei digitale și am propus una în cheie personală. Am aplicat principiul cauzelor aristotelice – cauza materială, formală, eficientă și finală. Am ajuns la concluzia că teologia digitală este limbaj nou bazat pe știința computațională și design care vorbește despre Dumnezeu și ființele create în lumina revelației divine”.

În partea a treia am vorbit despre etica teologiei digitale. De ce? Pentru că aplicarea inteligenței artificiale poate dăuna grav actului de credință sau actului educațional. Dar nu numai, chiar și vieții în integralitatea ei. De aceea, am pledat pentru asumarea unei etici comune la nivel global. În concuzie am spus că nu trebuie să ne fie frică de teologia digitală. Pavel Florenski vorbea în 1919 despre legătura strânsă dintre biologie și tehnologie. Spunea, printre altele, că tehnologia este proiecția organelor noastre, în afara noastră. Aceasta trebuie să fie atitudinea de fond. Biologia va controla tehnologia, ca să fie un instrument util pentru om. Tehnologia va ajuta biologia să „pătrundă” mai bine în corpul uman.

În fine, teologia digitală nu va înlocui preoții din parohii, dar preoții care nu o folosesc vor fi înlocuiți de preoții care o utilizează.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos.

În luna mai 2023 am ținut o conferință despre Paștele creștin și Paștele evreiesc, vorbind despre asemănări și diferențe. Conferința a făcut parte din seria Conferințelor Dalles organizate de Academia Română. Chiar dacă am prezentat-o în timpul pascal, o conferință despre Paștele creștin și Paștele evreiesc este bine venită oricând.

Astăzi sărbătorim Sfânta Cruce. Sărbătoarea a fost instituită la Ierusalim, în 14 septembrie 335, cu ocazia aniversării consacrării a două bazilici construite din voința împăratului Constantin. Una era pe Golgota, iar alta lângă Sfântul Mormânt. De asemenea, sărbătoarea este legată de descoperirea relicvelor Sfintei Crucii pe care a pătimit și a murit Isus. Sfânta Elena, mama împăratului Constantin, a avut un rol deosebit în această lucrare. Precizez că nu am atins aceste detalii în conferința mea.

M-am oprit asupra semnificației Paștelui creștin și a Paștelui evreiesc, explorând și semnificația Crucii. Creștinii catolici și ortodocși din lumea întreagă cinstesc Crucea și spune că este Pomul Vieții, Tronul, Altarul Noului Legământ. Ei cred că din Christos „adormit” pe Cruce a izvorât sacramentul minunat al Bisericii. De aceea, văd în Cruce semnul Domniei lui Christos asupra vieților lor. De asemenea, mărturisesc că, fiind trofeul victoriei pascale a lui Christos, Crucea va fi semnul victoriei lor asupra morții.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos.