Wilhelm Dancă

Astăzi, 8 martie 2020, în ciuda vremii mohorâte și a fricii de o posibilă infectare cu virusul Covid-19 la liturghia de la 12.15 din catedrala Sf. Iosif din București au fost mulți credincioși. Unii dintre ei chiar cu copii mici în brațe sau pe jos. Și-au făcut simțită prezența, ceea ce m-a bucurat foarte mult. Felicitări lor și părinților lor!
Am vorbit la predică despre Postul Mare ca o călătorie spre Ierusalim împreună cu Isus. Transfigurarea pe Tabor a fost un fel de anticipare a bucuriei Învierii. Cum putem să devenim și noi martori ai acestei bucurii anticipate? Ascultându-l pe Isus, Cuvântul lui Dumnezeu, în care Domnul își găsește toată bucuria. Sacramentalizând imaginația proprie sau antrenând-o pentru a putea întrevedea misterul care se ascunde dincolo de persoanele din jur, de cuvintele și lucrurile omenești. Din păcate astăzi „Sirene” cu glasuri înșelătoare distrag atenția ucenicilor de la ținta călătoriei lor spirituale. Noi ce trebuie să facem? Cum să rezistăm? Ce înseamnă să asculți Cuvântul lui Dumnezeu, astăzi, în biserică, în familie? De ce-l ascultăm selectiv și nu în întregime? Mai multe detalii în predica postată mai jos.