Wilhelm Dancă

SFÂNTUL AUGUSTIN DESPRE BOTEZUL DOMNULUI

(14) „Să ascultăm învățătura porumbiței. Ea a luat-o de la Capul său, care este Domnul, și spune: Tu ai botezul dar nu ai iubirea de aproapele, acea iubire care mă face să gânguresc. El răspunde: ce înseamnă că am botezul și nu am iubirea de aproapele? Pot să am sacramentele fără să am iubirea de aproapele? Nu protesta, ci arată-mi cum poate să aibă iubirea de aproapele acela care rupe unitatea. Am botezul, spui tu. Este adevărat, îl ai, dar botezul fără iubirea de aproapele nu-ți servește la nimic, pentru că fără iubirea de aproapele ești nimic. Să ne înțelegem, un asemenea botez este nimic numai în unul care este nimic; pentru că în sine botezul este ceva, ba chiar un lucru mare dacă se ține cont de acela despre care s-a spus: El este acela care botează. Dar ca să nu te înșeli că un lucru atât de mare poate să-ți fie de folos în afara unității, asupra lui Cristos botezat a coborât porumbița ca și cum pentru a zice: dacă ai botezul trebuie să fii în porumbiță, altfel ceea ce ai nu-ți folosește. Vino, deci, la porumbiță, îți spunem noi, nu pentru că trebuie să începi să ai ceea ce nu ai, ci pentru a începe să-ți fie de folos ceea ce ai. În afara Bisericii, într-adevăr, ai avea botezul în vederea pierzaniei; în sânul Bisericii, dacă îl ai, va începe să-ți folosească în vederea mântuirii.

(15) Botezul, însă, nu doar că nu-ți folosește, ci îți este dăunător. Și lucrurile sfinte pot să devină nocive: în cei buni sunt purtătoare de mântuire, în cei răi de osândire. Cu siguranță, fraților, noi știm ceea ce primim, și ceea ce primim este cu siguranță un lucru sfânt, nimeni nu afirmă contrarul. Dar ce spune Apostolul? Cine mănâncă și bea cum nu se cuvine, mănâncă și bea propria osândă (1 Cor 11, 29). Nu spune că acel lucru este rău; dar că cel rău, primindu-l cum nu se cuvine, primește spre propria osândire lucrul bun pe care îl primește. Oare era rea îmbucătura de pâine pe care Domnul i-a dat-o lui Iuda (cf. In 13, 26)? Cu siguranță nu. Ca medic, Cristos nu i-ar fi dat venin; i-a dat, ca medic, sănătatea; dar cine a primit în mod nedemn îmbucătura de pâine, a primit-o spre pierzania sa, pentru că nu a primit-o în pace cu ceilalți. Tot la fel se întâmplă cu acela care este botezat. Am botezul, spui tu. Foarte bine, ai botezul, însă fii atent la ceea ce ai; ai putea să fii condamnat tocmai în numele a ceea ce ai. De ce? Pentru că tu ai sacramentul porumbiței în afara porumbiței. Dacă tu ai avea sacramentul porumbiței în porumbiță, nu ai avea motiv de teamă. Gândește că ești soldat: dacă porți pe tine însemnul comandantului tău, și rămâi în rând, poți să stai liniștit; dar dacă îl porți în afara taberei, nu numai că nu-ți folosește, ci vei fi pedepsit pentru dezertare. Vino, deci, vino, și nu mai spune: Am primit botezul, deci sunt în ordine. Vino, porumbița te cheamă, cu gânguririle sale te cheamă. Și acum mă adresez vouă, fraților mei: Chemați gângurind, nu polemizând; chemați rugându-vă, chemați invitând cordial, chemați făcând pocăință; din iubirea voastră să înțeleagă că suferiți pentru ei. Sunt sigur, frații mei, că dacă vor vedea durerea voastră, vor rămâne tulburați și se vor întoarce la viață. Vino, deci, vino și nu te teme. Trebuie să te temi dacă nu vii; mai mult decât să te temi, ar trebui să plângi. Vino, vei fi mulțumit dacă vei veni; vei gânguri, da, în încercările călătoriei, dar te vei bucura în speranță. Vino unde este porumbița, căreia i s-a spus: Unică este porumbița mea, unică la mama sa (Ct 6, 8). Vezi unica porumbiță deasupra capului lui Cristos și nu vezi limbile din lumea întreagă? Este același Spirit care se manifestă prin intermediul porumbiței și se manifestă prin intermediul limbilor: și dacă este același Spirit, acela care se manifestă prin intermediul porumbiței și prin intermediul limbilor, înseamnă că Spiritul Sfânt a fost dăruit cu generozitate lumii întregi, de care tu te-ai izolat pentru a croncăni împreună cu corbul în loc să gânguri împreună cu porumbița. Așadar, vino!”

Fragment din Sfântul Augustin, Comentariul la Evanghelia după Ioan, Omilia a VI-a, 14-15.

Mai jos puteți să ascultați predica din 8 ianuarie 2017 (Duminica a I-a, Anul A):