Wilhelm Dancă

Ieri, 18 mai 2023, am sărbătorit „Înălțarea Domnului”. A fost și ziua mea de naștere. De aceea, florile primite le-am oferit Domnului care se înalță la cer.

În cadrul omiliei liturghiei de la 12.15 am meditat trei lucruri importante.

Primul, Domnul Înviat i-a instruit pe apostoli până în ziua Înălțării Sale la cer. Astfel, pornind de la Fapte 1, 1-11, am desprins că ultima învățătură a Domnului a fost despre primirea darului Duhului Sfânt. De asemenea, Domnul Isus s-a referit și la trimiterea în misiune a apostolilor, care devine trăsătură fundamentală a Bisericii. Pe scurt, vestirea Cuvântului este eficace dacă vestitorul este plin de Duhul Sfânt. Și, misiunea Bisericii de a vesti Cuvântul durează până la a doua venire a lui Isus.

Al doilea, Domnul Înviat s-a urcat la cer și s-a așezat la dreapta Tatălui. Urcarea la cer a Fiului Omului înseamnă că, mai întâi, a coborât pe pământ, și, apoi, că va reveni din cer. Cerul nu este o stare sau un mod de a fi ci un loc.

Al treilea, avem nevoie să simțim cerul ca loc. Da, ca locuință în care să trăim pentru totdeauna cu persoanele Sfintei Treimi. Aici este vorba despre o promisiune divină. Domnul Înviat ne-a asigurat că urcă la Tatăl ca să ne pregătească un loc.

În concluzie, l-am invocat pe Sfântul Ioan Paul al II-lea, care s-a născut într-o zi de 18 mai (1920), să mijloaceasă pentru noi toți „simțul” cerului.

Nu uitați să vă rugați și pentru mine!

Detalii găsiți mai jos.