Wilhelm Dancă

Astăzi am meditat Fericirile din Evanghelia după Luca (6.17-20-26).

În prima parte am citit Fericirile de la Luca privind în oglindă Fericirile de la Matei (5,1-12). Am subliniat câteva diferențe și asemănări.

Apoi am arătat că dorința de fericire sau de bine este naturală. Se găsește în fiecare om. Afirmația îi aparține lui Aristotel. Uneori mijloacele pentru a ajunge la fericire nu sunt oneste. De aceea, unii confundă vizibilitatea, puterea sau lauda semenilor cu fericirea.

În continuare am subliniat că omul fericit din Biblie are rădăcinile plantate în „fluviul” ce se numește Dumnezeu. Sau, cum spune sfântul Augustin, omul fericit biblic are rădăcinile în cer.

Fericirea evanghelică este un adjectiv, nu un substantiv. Este o condiție de viață sau un mod de a fi care se traduce prin focusarea totală a existenței pe încrederea în Dumnezeu. Fericirea înseamnă acceptarea unei absențe materiale sau umane pentru a-i face mai mult loc lui Dumnezeu. De aceea, bogații, cei care râd, cei sătui și cei ce caută laude nu au timp de Dumnezeu. Sunt plini de ei înșiși. În schimb, sunt fericiți cei săraci, cei flămânzi, cei care plâng, cei persecutați în măsura în care singura lor mângâiere e Dumnezeu.

Am adus la zi fericirile evanghelice cu ajutorul Fericitului Vladimir Ghika. Am găsit la el patru fericiri. „1). Fericiți cei care caută pentru că au și găsit deja. 2). Fericiți care răspândesc bucuria care izvorăște din adevăr. 3). Fericiți care răspândesc bucuria care izvorăște din bucuria proprie. 4). Fericiți cei care îl iubesc pe Dumnezeu, că aceia nu se vor gândi dacă sunt fericiți sau nu.”

În fine, la Sfântul Luca ucenicul fericit este și profet. De aceea, el e chemat să vorbească celor plini de ei înșiși despre viața centrată pe încrederea în Dumnezeu. În concluzie am spus că, astăzi, avem mare nevoie de acest fel de profeție. Două sunt motivele principale. Primul, în Biserică bântuie molima naricisismului ecleziastic. Al doilea, în societate bate vântul narcisismului ideologic inspirat de curentul „cancel culture”.

Detalii în articolul postat mai jos.