Wilhelm Dancă

În duminica Sfintei Treimi, prima duminică după Rusalii, am meditat la Dumnezeu – Iubire. Potrivit Sfântului Ioan Evanghelistul, 3:16-18, Dumnezeu a iubit lumea ca nimeni altcineva. El este Iubirea infinită, de aceea l-a trimis pe Fiul său ca să ne mântuiască. Am subliniat trei comportamente ale ucenicului prin care exprimă iubirea lui Dumnezeu, Unul și Întreit.

Mai întâi a fost vorba despre rugăciune. În timpul dialogului cu Sfânta Treime discipolul este absorbit de Dumnezeu Iubire. Astfel participă la comuniunea de viață din Sfânta Treime.

Apoi am vorbit despre senzația de zbor care izvorăște din iubirea trăită. Mulți dintre noi nu trăisc iubirea, doar vorbesc despre ea, o promovează, poate, și cam atât. Senzația de libertate sau de zbor are o legătură strânsă cu Iubirea. Aici este vorba despre intuiția Iubirii și participarea la Iubirea lui Dumnezeu. Putem spune că în cazul de față se verifică proverbul „cine le paște le cunoaște”.

În fine am atins problema că participarea la Iubirea lui Dumnezeu se traduce printr-un mod de a fi lipsit de judecată față de aproapele. Tema pentru acasă e să ne rugăm cu atenție rugăciunea „Slavă Tatălui”. Mai precis, să ne gândim cu atenție la Dumnezeu Tatăl, la Dumnezeu Fiul și la Dumnezeu Duhul Sfânt.

Pentru mai multe detalii, deschideți articolul postat mai jos.

Dacă doriți să ascultați omilia din 12 iunie 2022, sărbătoarea Sfintei Treimi, deschideți linkul de mai jos.

Astăzi creștinii romano-catolici au sărbătorit „Corpus Domini” sau Trupul Domnului. Celebrarea caută să stimuleze credința în prezența reală a a lui Isus Christos, Cuvântului Întrupat în Euharistie.

Am vorbit în prima parte a omiliei despre începuturile sărbătorii. Sfânta Iuliana de Liege (sec. XIII) a avut o viziune mistică. În luna plină dar cu o pată de întuneric pe ea a văzut chemarea divină la promovarea unității Bisericii și a lumii. Sfânta Iuliana a înțeles că această unitate se poate realiza prin Euharistie, care este lucrarea Sfintei Treimi. Pornind de la Evanghelia sărbătorii (Mc 14, 12-16. 22-26) am identificat trei locuri în care trebuie să verificăm dacă Trupul Domnului este în Euharistie.

Primul este legământul cu Dumnezeu Unul și Întreit care trebuie ținut, păstrat. Legământul este dovada prezenței reale a lui Isus în noi. Al doilea este masa. De la masa de altar la masa din casele noastre. Aceste mese trebuie să fie semne al comuniunii. Al treilea este iertarea. Nu se poate sta la masă în tensiune sau cu sufletul plină de dușmănie. În final am arătat că, astăzi, există riscul spiritualizării Euharistiei.

Printr-un consum excesiv de imagini, de internent și de spirit lumesc, care este un spirit individualist și rupt de realitate, se ajunge la zădărnicirea realismului Euharistiei. Conștiința că Trupul Domnului este prezent în mod real în Euharistie ne conduce la întâlnirea cu El în cei săraci, bolnavi, marginalizați. Am dat un exemplu de legătură vie cu Isus, Mielul lui Dumnezeu. Este vorba de cântecul lui Bob Dylan: „Saved” sau Mântuit.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos.

Astăzi, 30 mai 2021, la catedrala „Sfântul Iosif” din București creștinii romano-catolici au celebrat solemnitatea Sfintei Treimi. După timpul Crăciunului și timpul Paștelui această sărbătoare este ca un fel de rezumat al mântuirii. Biserica îl propune atenției credincioșilor pentru a-i determina să treacă la gesturi concrete de îmbunătățire a relației cu persoanele Familiei Divine.

Pornind de la urmele Sfintei Treimi în interiorul omului am subliniat împreună cu Sfântul Augustin trei direcții de acțiune.

Prima se referă la Memorie. Ea îl simbolizează pe Dumnezeu Tatăl. Memoria înseamnă rădăcini, trecut, identitate, dialog între generații. Să recunoaștem că avem multe de corectat și de îmbunătățit în această privință.

A doua are legătură cu Gândirea. Aceasta îl manifestă pe Dumnezeu Fiul. El este Gândul întrupat al Tatăului, Cuvântul, Logosul. Mulți dintre noi cad victime în fața gândurilor care nu au legătură cu Gândul Tatălui, cu Fiul. Lucrarea de purificare și îndepărtare a gândurilor rele este importantă în viața de zi cu zi. Nu mai vorbesc de viața spirituală.

A treia imagine vizează voința omului. Ea îl reprezintă pe Duhul Sfânt în sufletul omului. Voința este voință bună dacă este îndreptată spre bine. A voi binele cuiva înseamnă a-l iubi. Cine poate spune că este în ordine în această privință? Cine susține că voința sa este îndreptată mereu spre binele altuia și al aproapelui? Prin semnul sfintei Cruci cu care ne însemnăm, sper, dimineața și seara să ne aducem aminte că Sfânta Treime locuiește în noi. Să o facem să iasă mai multă la suprafață prin „autograful” Sfintei Treimi, care este semnul Crucii. Accentul să cadă pe Duhul Sfânt, sărutul Trinității. Vă doresc să-l primiți și să-l dați mai departe celor care sunt singuri și părăsiți.

Mai multe detalii în omilia postată mai jos.

Am sărbătorit astăzi Sfânta Treime. Sărbătoarea coincide cu prima duminică după Coborârea Duhului Sfânt. Această coincidență este intenționată. Biserica vrea să ne spună că în timpul de peste an ar trebui să avem un stil de viață care să se apropie de modelul de viață din Sfânta Treime.

Nimeni nu poate să pătrundă cu mintea proprie logica acestui model. Sfânta Treime este un mister de iubire reciprocă: iubirea ca dar – Tatăl, iubirea ca răspuns – Fiul, iubirea ca iubire – Sfântul Duh. Isus ne-a descoperit pe măsura înțelegerii noastre parte din această taină. Punctul culminant al revelației a avut loc pe cruce. De aceea să ne amintim că, ori de câte ori facem semnul sfintei cruci, de fapt, invocăm prezența lui Dumnezeu iubire jertfită asupra vieții noastre.

Am amintit că, în cadrul acestui gest sacru, când facem cruce, la un moment dat purtăm mâna înspre inimă, în partea dreaptă a corpului. Gestul evocă inima străpunsă a lui Christos din care a țâșnit sânge și apă. Aceste două elemente naturale semnifică euharistia și botezul, sacramentele prin care omul intră în Biserică (botezul) și se înbisericește (euharistia). Biserica îl face cunoscut pe Dumnezeu ca Dumnezeul iubirii până la sfârșitul lumii. Misiunea ei este foarte importantă în lumea credincioșilor monoteiști (iudei, musulmani) din zilele noastre, care îi acuză pe creștini de „asociaționism”, dar și a celorlalți oameni care nu-l cunosc pe Dumnezeu, poate, decât din înjurături și blesteme.

Pentru a intra mai adânc în misterul de viață al lui Dumnezeu unul și întreit am cerut ajutorul artei și am făcut referință la icoana „Sfânta Treime” a lui Rubliov (1442). Am comentat faptul că Fiul are privirea îndreptată spre Tatăl, Tatăl are privirea îndreptată spre Sfântul Duh. Este o iubire circulară între cele trei persoane. Privirea centrată pe celălalt denotă evacuarea sinelui din sine pentru a-i face loc celuilalt, admirație, mirare și respect față de celălalt. Trei atitudini care îl fac pe om să fie viu sau, dacă e cazul, să învie.

Am amintit în final că în tabloul lui Rubliov vedem că la masa celor trei îngeri un loc este gol. De fapt, locul a fost lăsat liber în mod intenționat. Pictorul a voit să-l invite pe privitor să intre în fluxul de iubire care trece de la o persoană la alta a Sfintei Treimi și, astfel, să devină invitație pentru cei din jur la o viață trăită în iubirea ca despuiere de sine, uimire și respect față de celălalt. Mai multe detalii în omilia postată mai jos.