Wilhelm Dancă

În sărbătoarea „Toți Sfinții”, la liturghia de la 12.15, am vorbit despre fericirea de a fi sfânt sau prieten cu Dumnezeu. Este vorba despre o fericire trăită ca răspuns la chemarea de a deveni sfinți. Într-adevăr, în 1 Pt 1, 16, Domnul spune: „fiți sfinți, căci eu sunt sfânt”. De-a lungul istoriei Bisericii unii au răspuns și au devenit sfinți. S-au apropiat atât de mult de Dumnezeu încât au fost propuși ca modele. Alții au fost invocați ca mijlocitori ai îndurării divine. În fine, alții au fost numiți „prietenii lui Dumnezeu”.

Categoria sfințeniei nu este la „modă” în zilele noastre. Mulți creștini nu se consideră capabili să ajungă la nivelul unui sfânt. Spun că nu au forța sau educația necesară pentru a transpune în viață Evanghelia. Adică, nu vor sau nu-și propun să-i lumineze pe alții prin viața lor sfântă. Nu văd rostul unei vieți trăite în felul acesta. Sunt atât de „modești” încât renunță să se gândească la faptul că această chemare este universală, se adresează tuturor oamenilor.

Alții sunt atât de egoiști că nu vor să-i ajute pe alții în viața aceasta. Cum să-și mai pună problema de a-i ajuta pe semenii lor din viața viitoare? Și totuși, sfinții sunt mijlocitori ai îndurării divine și deschid calea unor minuni fizice sau spirituale. Mulți convertiți sau subiecte ale unor miracole dau mărturie despre legătura lor specială cu anumiți sfinți.

Cred că titlul de prietenii lui Dumnezeu acordat sfinților de Părinții Bisericii ar putea fi mai atractiv. Prietenii nu se confundă unii cu alții, dar au valori comune. Se poate spune, pe cale de consecință, că sfințenia este ospitalieră. Prietenii lui Dumnezeu găzduiesc în viața lor valorile lui Dumnezeu. Sau, în cazul nostru, sfinții care ne sunt prieteni ne influențează într-un anumit fel.

Sfântul Francisc de Sale întreba care este diferența dintre Evanghelie și un sfânt. Tot el răspundea. Evanghelia este ca partitura unei simfonii, iar sfinții sunt interpretarea, execuția concretă a acelei partiturii. Prin armonia vieții lor clădite pe temelia Cuvântului divin sfinții întrețin în noi dorul lui Dumnezeu. Să-i frecventăm cât mai des!

Mai multe detalii în omilia postată mai jos.