Wilhelm Dancă

Astăzi absolvenții Facultății de Teologie Romano-Catolică de la Universitatea din București au finalizat studiile. Am celebrat împreună o Sfântă Liturghie de mulțumire în catedrala „Sfântul Iosif” din București.

Am meditat Evanghelia după Matei 10, 26-33. Aici este vorba despre pregătirea ucenicilor în vederea trimiterii lor în misiune. Domnul Isus le spune acestora să nu se teamă de cei care pot ucide trupul. Totodată, le atrage atenția să se teamă de acela care poate ucide și trupul, și sufletul.

Am considerat că și absolvenții sunt trimiși în misiune. Scopul misiunii lor este să facă lumea mai bună. Pentru a reuși, le-am pus în mâini două adevăruri de credință care izvorăsc din frica de Domnul.

Tema fricii a fost dominantă în Evanghelia de mai sus. Frica este un indiciu al faptului că suntem făpturi contingente, dependente unele de altele. Gândul că această dependență existențială poate fi întreruptă naște tulburare în sufletul oricărui om. În Sfânta Scriptură se vorbește deseori despre frica de Domnul ca început al înțelepciunii. De asemenea, sunt cunoscute cuvintele lui Isus înviat: „Nu vă temeți!”.

M-am oprit la frica de Domnul și am aprofundat două adevăruri despre Dumnezeu.

Primul, Domnul este Dumnezeu atotputernic, transcendent, care ține totul în existență. În acest caz, frica de Domnul înseamnă: El este Dumnezeu, eu nu sunt Dumnezeu. Acest adevăr de credință este fundamental. Nu există viață creștină fără acest adevăr. L-am pus într-o mână a absolvenților. În cealaltă mână, le-am pus un alt adevăr.

Este vorba despre cel de-al doilea adevăr, și anume Domnul este Tată. Frica de Domnul este o formă de iubire față de Dumnezeu ca Tată. Pe acest adevăr de credință se întemeiază libertatea creștinului. De asemenea, în acest adevăr se înrădăcinează încrederea reciprocă dintre oameni și curajul mărturisirii.

În concluzie, l-am dat ca exemplu pe Sfântul Wilhelm, abate, patronul meu spiritual. El este reprezentat cu un lup la picioarele sale. Astfel a fost tradusă lucrarea lui de civilizare a lumii. Sfântul Wilhelm a îmblânzit „lupii” din vremea lui.

Astăzi, absolvenții au fost trimiși în lume purtând în mâini două adevăruri. Primul, Dumnezeu ține totul în existență. Viața noastră depinde de El. Al doilea, Dumnezeu este Tată. Având o iubire sinceră față de Domnul suntem liberi, încrezători și curajoși în lucrarea de îmbunătățire a lumii.

Îi invităm pe cei care doresc să participe la această frumoasă lucrare să se înscrie la Facultatea noastră. Să nu lăsăm ca numărul lupilor neîmblânziți să fie mai mare decât acela al îmblânzitorilor!

Sfinte Wilhelm, roagă-te pentru noi!