Wilhelm Dancă

Ieri, 23 ianuarie 2024, am ținut o conferință despre teologia digitală, tehnologia informației și inteligența artificială. Gazdă a fost Fundația Națională de Știință și Artă. Este vorba despre o Fundație a Academiei Române. Au participat membri ai Academiei Române, studenți și prieteni.

În introducere am făcut deosebire între inteligența umană și inteligența artificială. Prima are conștiință, și se corectează, dacă greșește, a doua nu. Pentru a înțelege conferința, trebuie ținut cont și de diferența între tehnologia informației și inteligența artificială. Prima se ocupă de platformele și mijloacele digitale de comunicare, iar a doua de algoritmi/soluții pentru rezolvarea de probleme pornind de la anumite surse bibliografice. Teologia digitală este o subspecie a teologiei pastorale, deci este o știință practică situată la intersecția dintre tehnologie și teologie.

În prima parte am răspuns la întrebarea: cum am devenit teolog digital? Am mărturisit că nu sunt nici IT-ist, nici specialist în inteligența artificială. Am învățat din mers. Și învăț în continuare. Am spus că am acum o „parohie virtuală” din care fac parte peste 10.000 de credincioși digitali. Mă refer la acei credincioși care folosesc platformele digitale. Am vorbit despre avantajele și dezavantajele acestei lucrări digitale de vestire a Cuvântului lui Dumnezeu. Am subliniat că, fără factorul uman, platformele digitale rămân utile doar la nivel informativ, nu performativ, adică nu transformă omul.

În partea a doua am analizat trei definiții ale teologiei digitale și am propus una în cheie personală. Am aplicat principiul cauzelor aristotelice – cauza materială, formală, eficientă și finală. Am ajuns la concluzia că teologia digitală este limbaj nou bazat pe știința computațională și design care vorbește despre Dumnezeu și ființele create în lumina revelației divine”.

În partea a treia am vorbit despre etica teologiei digitale. De ce? Pentru că aplicarea inteligenței artificiale poate dăuna grav actului de credință sau actului educațional. Dar nu numai, chiar și vieții în integralitatea ei. De aceea, am pledat pentru asumarea unei etici comune la nivel global. În concuzie am spus că nu trebuie să ne fie frică de teologia digitală. Pavel Florenski vorbea în 1919 despre legătura strânsă dintre biologie și tehnologie. Spunea, printre altele, că tehnologia este proiecția organelor noastre, în afara noastră. Aceasta trebuie să fie atitudinea de fond. Biologia va controla tehnologia, ca să fie un instrument util pentru om. Tehnologia va ajuta biologia să „pătrundă” mai bine în corpul uman.

În fine, teologia digitală nu va înlocui preoții din parohii, dar preoții care nu o folosesc vor fi înlocuiți de preoții care o utilizează.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos.