Wilhelm Dancă

Am meditat astăzi Transfigurarea sau Schimbarea la Față a lui Isus pe muntele Tabor. Am început meditația atrăgând atenția credincioșilor prezenți că ucenicii au fost „duși deoparte pe un munte înalt” (Mc 9, 2). Pornind de aici privirea a cuprins întreaga Evanghelie a duminicii.

Am desprins trei verbe care invită la pregătirea Paștelui. Ele structurează spiritualitatea postului mare.

Primul, „a fi dus deoparte”. Înseamnă izolare de ceilalți, dar nu împotriva lor, ci pentru a fi mai mult cu Dumnezeu.

Al doilea, „a sta de vorbă”. Ilie, Moise, Petru, Iacob, Ioan stau de vorbă cu Isus pe muntele Tabor. Rugăciunea este „a sta de vorbă cu Isus”. Prin rugăciune se exprimă comuniunea și căutarea lui Dumnezeu.

Al treilea, „a da mărturie”. După experiența avută pe munte ucenicii s-au întors și, pentru o vreme, nu au avut voie să vorbească despre dialogul lor cu Isus. Dar au dat mărturie mai târziu în timpul agoniei lui Isus pe muntele Măslinilor. Și ceva mai târziu, după Învierea lui Isus, prin sacrificiul vieții lor arătând astfel că doar „per crucem ad lucem”, că doar prin cruce ajungem la lumina învierii.

Aceste trei verbe stau la baza spiritualității ucenicului care se pregătește pentru sărbătoarea Paștelui. Sunt trei verbe pentru un drum activ de pregătire pascală. Mai multe detalii în articolul postat mai jos.