În a IV-a duminică din Advent am comentat Evanghelia după Matei 1, 18-24. Aici este vorba despre căsătoria dintre Iosif și Maria din Nazaret. Am remarcat criza prin care a trecut Iosif înainte de a o lua la sine pe logodnica sa. Pornind de la textul Evangheliei am subliniat câteva trăsături ale personalității Sfântului Iosif. Ele pot fi preluate de fiecare dintre noi ca invitații de a celebra un Crăciun al păcii între oameni.
Prima se referă la faptul că Iosif, „fiind drept” nu a vrut să o facă de ocară pe Fecioara Maria. De fapt, se aflase că a zămislit de la Duhul Sfânt. Iosif nu o condamnă, nu o judecă, ci caută să înțeleagă ce s-a întâmplat. Are o atitudine empatică față de aproapele. A doua e legată de „Buna Vestire” adresată Sfântului Iosif. Un înger îi spune că Maria a zămislit de la Duhul Sfânt și că fiul pe care îl va naște, Isus, va mântui poporul de păcate. Iosif caută să înțeleagă semnele prin care lucrează Dumnezeu mântuirea lumii. Căutarea este îmbibată de multă tăcere și rugăciune. Astfel, pentru a-l cunoaște pe Dumnezeu și a participa la mântuirea noastră, avem nevoie de o inteligență rugătoare. A treia subliniază gestul lui Iosif de a o lua la sine pe Maria. Procedând astfel, el a încălcat legea, dar de dragul Mariei. Putem spune că a pus pe primul loc omul, persoana, din iubire, în raport cu legea.
Am dat ca exemplu pe Gimpel Nebunul, un personaj din romanul lui Isaac Singer. Gimpel era atât de distrat, încât nu închidea niciodată poarta, ușa sau fereastra. De aceea, în noaptea când a venit Mesia, a intrat la el, pentru că toți ceilalți, inclusiv rabinul, aveau porțile, ușile și ferestrele ferecate.
Mai multe detalii în articolul postat mai jos.
- 21 decembrie 2025
- Dancă Wilhelm
- 0 Comentarii