Wilhelm Dancă

Această formulare „pace dezarmată și dezarmantă” îi aparține Papei Leon al XIV-lea. Am aplicat-o la conțintul Evangheliei după Ioan 14, 23-29 din această duminică a Paștelui. Aici Domnul Isus spune: „Pacea mea … nu e ca pacea pe care o dă lumea”.

Am descris pacea dezarmată și dezarmantă. Mai întâi am spus că ea este darul lui Christos înviat pentru noi. Apoi că pacea este Christos însuși. În fine, că pacea înseamnă „rămânerea” Sfintei Treimi în inima aceluia care iubește precum Isus Christos. Dar Evanghelia conține o promisiune a venirii Duhului Sfânt. De aceea, am subliniat că El îi va învăța pe ucenicii din totate timpurile și le va aduce aminte învățătura Domnului.

Aceasta se articulează în trei momente. Primul, în viața Bisericii pe primul loc este sfințenia. Adică prezența Duhului Sfânt în inima ucenicilor. Cum se traduce această prezență? Prin libertate și curaj de a mărturisi Adevărul lui Christos. Al doilea, discipolul este centrat pe voința Domnului, care devine orizontul său de viață. Într-un anumit fel, voința Domnului este pacea și viața acelora care iubesc așa cum ne-a iubit Isus. Al treilea, iubirea asemenea lui Isus înseamnă înainte de toate iertare. De fapt, iertarea este una dintre cele mai înalte forme de iubire. Domnul Isus ne-a arătat lucrul acesta pe Cruce.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos.

Lumea se îndepărtează în mod progresiv de adevărul lui Christos. Aceasta este ideea principală din scrisoarea enciclică „Quas Primas” din 1925 a Papei Pius al XI-lea. Pentru a atrage atenția lumii creștine asupra acestui pericol, Papa a înființat și sărbătoarea „Christos Rege”.

Am identificat adevărul lui Christos pornind de la textul Evangheliei după Ioan 18, 33-37. Acest fragment biblic conține dialogul dintre Pilat și Isus. Se confruntă aici două mentalități diferite despre Împărăție. Una mizează pe forță, cea a lui Pilat, alta pe adevăr, și aceasta e Împărăția lui Christos. Așadar, împărații lumii își impun voința și domnesc prin forță. Iar împărăția lui Christos este împărăția adevărului care dă forță dreptății, iubirii și păcii. Am spus că dreptatea fără adevăr este dreptatea celui mai puternic sau influent. În acest caz omul slab sau fără putere nu va avea dreptate niciodată. Apoi, că iubirea fără adevăr este sentimentalism sau „zâmbet comercial”. Lucrul acesta se întâmplă acolo unde iubirea este trădată, vândută, manipulată. În fine, pacea fără adevăr este iluzie sau amăgire, sau o formă de nedreptate.

Am subliniat că oricare rege are ca misiunea să stabilească ordinea. Creștinul este rege pentru sine, de aceea e chemat să facă ordine în conflictul emoțional din interiorul său. Prin propria voință nu poate aduce pace în inima sa. Are nevoie de cineva din afara lui însuși, iar acesta este Christos, Bunul Păstor. În fine, am arătat că este nevoie de domnia lui Christos și în viața publică. Aici relațiile noastre profesionale, amicale, de rudenie trebuie marcate de adevărul lui Christos. Nu putem trăi făcând o selecție compartimentată a prezenței adevărului lui Christos în viața publică.

Mai multe detalii găsiți în articolul postat mai jos.

Am publicat recent în revista „Studi Cattolici” de la Milano un articol în italiană despre conflictul dintre Ucraina și Rusia. Biserica ortodoxă din Ucraina și din Rusia sunt instrumentalizate și transformate în arme ideologice. Din păcate!

Mai multe detalii găsiți deschizând linkul postat mai jos.

Îi rog pe prietenii români/italieni să distrubie acest articol. Sper să fie de folos!

Sfântul Francisc de Assisi se ruga astfel: „Doamne, fă din mine un instrument al împăcării oamenilor … Unde este ură eu s-aduc iubire!”

Așa să fie!

https://wilhelmdanca.ro/wp-content/uploads/2022/09/danca-sc-739-1.pdf

Duminica Divinei Milostiviri a fost instituită în anul 2000 de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea. Pornind de la Evanghelia duminicii – Ioan 20, 19-31 – am dezvoltat patru momente ale revelării divinei milostiviri. Premisa a fost tipologia cuvintelor din Sfânta Scriptură. Astfel aflăm că în Biblie avem cuvinte scrise, cuvinte mărturisite și cuvintele lui Isus însuși. În Evanghelia duminicii divinei milostiviri avem mai multe cuvinte rostite de Isus însuși. Merită de ținut minte! Printre acestea sunt și cuvintele „Pace vouă!”.

Am arătat că în Evanghelia Duminicii Divina Milostivire se revelează treptat.

Mai întâi avem salutul „Pace vouă!”. Pacea e darul principal al lui Isus înviat. Aici darul păcii e oferit de două ori. De aceea, se poate spune că această duminică e duminica păcii. M-am întrebat ce înseamnă pacea? Pace cu cine? Și cu Dumnezeu Tatăl, și cu noi înșine, și cu semenii?

Apoi, Isus înviat își arată urmele răstignirii. De ce? Pentru cine? Nu cumva din cauza păcatelor lumii pe care Isus le-a luat în serios? Noi luăm în serios păcatele?

După acest gest urmează suflarea Duhului Sfânt asupra ucenicilor. Am făcut o legătură cu Geneză 2, 7, unde ni se spune că Dumnezeu a suflat în nările lui Adam suflarea de viață și, astfel, a devenit ființă vie.

În fine, am ajuns la puterea de a lega și de a dezlega acordată discipolilor. Este vorba despre iertarea păcatelor și începutul sacramentului spovezii, locul în care trăim pe viu milostivirea lui Dumnezeu.

Mi s-a părut important de remarcat că astăzi Isus înviat a apărut în mijlocul discipolilor. Dacă avem încredere în Isus, cum ne îndeamnă Sfântul Ioan Paul al II-lea și Sfânta Faustina, atunci El este în mijlocul nostru. Sau, altfel spus, în mijlocul nostru este mereu acela în care avem încredere. De aceea, întreb: cine e astăzi în mijlocul nostru? Detalii în articolul postat mai jos.