Wilhelm Dancă

Nihil sine Deo!
Iubirea creștină e disciplinată, mortificantă, nebună și în exces. De ce?

Iubirea dintre discipoli „așa cum i-a iubit Christos” este tema meditației din 18 mai 2025. Evanghelia Duminicii e luată din Ioan 13, 31-35. Pe scurt, omilia e o radiografie a iubiri care se inspiră din iubirea Domnului Christos. Am subliniat câteva calități esențiale ale acestei iubiri.

Mai întâi am spus că iubirea este „disciplinată”, în sensul că e preluată din învățătura sau disciplina despre iubire lăsată de Mântuitorul. El a spus: „iubiți-vă unii pe alții așa cum v-am iubit eu”. Aceasta este piatra pe care se zidește unitatea Bisericii. Apoi am descris aspectul ascetic al iubirii creștine. Adică, iubirea presupune renunțare, suferință, jertfă, lacrimi, dar nu se oprește din cauza relelor pe care le suportă. De asemenea, am vorbit despre caracterul pasional al iubirii. Sfântul Toma de Aquino spune că iubirea înseamnă dorință, pasiune. Acesta e primul sens al iubirii. În relațiile de iubire dintre ucenici ar trebui să existe și sentiment, emoție, pasiune. În fine, iubirea creștină este mereu abundentă, în exces. De ce? Pentru că iubirea nu așteaptă nimic în schimb, legea iubirii creștine fiind să se dăruiască.

Am dat câteva exemple de „discipoli” contemporani care au trăit această iubire. M-am referit la Fericiții Vladimir Ghika, Anton Durcovici și Cardinalul Iuliu Hossu.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos.

  • 19 mai 2025