Astăzi multe căsătorii se destramă pentru că scade sau dispare încrederea dintre soți. Încrederea înseamnă libertate în prezent, speranță în viitor. Încrederea nu înseamnă siguranță, controlul permanent al partenerului de viață. Încrederea se opune fricii.
Încrederea stâncă sau puternică provine în primul rând din exercițiul încrederii în Domnul. De fapt, cu ocazia căsătoriei, Biserica le dăruiește soților pe Christos și modelul iubirii lui față de omenire, față de Biserică. Vezi imaginea atașată.
Apoi încrederea stâncă provine din încredrea reciprocă. Aceasta se cultivă prin devoalarea propriei persoane în fața celuilalt, cu slăbiciunile și calitățile sale. Adică în familie să avem relații transparente, fără măscă.
În fine, încrederea stâncă se cultivă prin stima de sine. Aceasta se întărește sau se vindecă prin exercițiul memoriei lucrurilor pozitive din viața proprie.
Am felicitat mirii. M-am înclinat în fața lor fiindcă, prin sacramentul căsătoriei, au devenit purtători de Christos în familie, în lume. Tot la fel este preotul, care a devenit purtător de Christos, prin preoție. Le-am urat mirilor nu doar casă de piatră ci de diamant. Lucrul acesta este posibil dacă își vor construi viața de familie pe încredere.
Mai multe detalii în omilia postată mai jos.
- 10 iulie 2021
- Dancă Wilhelm
- 0 Comentarii