Wilhelm Dancă

În sărbătoarea Epifaniei am comentat Evanghelia Sfinților Magi. Este vorba despre Matei 2, 1-12.

Am arătat mai întâi că Magii supraviețuiesc în tradițiile creștine. De exemplu, prezența lor în ieslea de Crăciun. Sau, numele lor sunt scrise pe ușile caselor binecuvântate. În fine, mesajul lor este vestit prin colinde, cum ar fi „Steaua sus răsare”.

Apoi am prezentat câteva cifre importante care vorbesc despre existența istorică a Magilor.

325-330: Sfânta Elena descoperă relicvele magilor la Iersualim.

340: Sfântul Eustorgius de la Milano primește relicvele de la împăratul Constant.

1162: împăratul Frederic Barbarossa „fură” relicvele și le duce la Köln, în Germania. Aici se află și astăzi.

1981: cercetări cu C14 confirmă că relicvele și veșmintele provin de la sfârștiul sec. I sau începutul sec. II.

Papa Benedict al XVI-lea a celebrat prima lui Zi Mondială a Tinerilor la Köln, în 2005. Atunci a spus o vorbă mare. Dacă magii au mers să-l întâmpine pe Pruncul Isus, noi (tinerii din 2005) am venit să-i întâmpinăm pe Sfinții Magi. De ce? Pentru a învăța determinarea lor de a căuta Epifaniile lui Dumnezeu în lume.

În fine am dezvoltat mesajul spiritual al magilor. Am subliniat dorința profundă de Dumnezeu din fiecare religie, cultură, om. Magii au pornit în căutarea lui Dumnezeu, pentru că în inima lor exista dorința mare de Dumnezeu. Urmându-i pe magi, să nu sufocăm această dorință sfântă. Apoi am spus că viața trebuie trăită în adevăr. Altfel este o viață nedemnă de om. Robert Musil spune în romanul „Omul fără însușiri” că adevărul îl urmărește pe om. Nu este adevărat că omul urmărește adevărul. De exemplu, omul care trăiește în minciună, falsitate, superficialitate nu are liniște. De ce? Pentru că adevărul nu-l lasă în pace. Al treilea lucru, Epifania lui Isus este un început. Știm din Evanghelie că umilirea Fiului lui Dumnezeu prin Întrupare va străluci pe Cruce. Astfel ieslea este legată de Cruce.

În fiecare început se găsește sfârșitul. În cazul lui Isus, Epifania a fost începutul lucrării publice de mântuire care a culminat prin răstignirea pe Calvar. În cazul nostru, Epifania e un început al recunoașterii epifaniilor lui Dumnezeu în viață și în lume.

Sfinții Magi să mijlocească la fiecare fidelitatea față de steaua Adevărului!

Mai multe detalii găsiți mai jos.

Nunta din Cana Galileii este a treia Epifanie a Domnului. Primele două au fost steaua de la Betleem și apa Iordanului în care a fost botezat Isus. La nunta din Cana Isus a săvărșit prima minune, a schimbat apa în vin. După ce au văzut primul din cele șapte semne la Ioan, discipolii au crezut în El. Prin aceste minuni Domnul spunea că Împărăția lui Dumnezeu a venit. Nu i-a vindecat pe toți paraliticii, ci pe unul singur. Nu i-a vindecat pe toți orbii, ci pe unul singur. Nu i-a înviat pe toți morții, ci pe unul singur (Lazăr). Nu a înmulțit toate pâinile, ci doar câteva. De ce? Pentru a institui un raport de iubire-încredere cu fiecare om. Această legătură cu Domnul se mai numește credință. În omilia de astăzi m-am oprit la câteva versete din Evanghelia duminicii (Ioan 2, 1-12).

Primul verset a fost acesta: „Nu mai au vin” (Ioan 2,3). Mama lui Isus constată acest lucru. Ea era deja la nuntă. Isus și discipolii au venit ceva mai târziu, a treia zi. În acest context Maria simbolizează Biserica și pe fiecare ucenic al lui Isus. Rolul Mariei și al Bisericii e profetic: văd cine „nu mai are vin”. Vinul simbolizeză bucuria de la nunta lui Dumnezeu cu fiecare om.

Alt verset a fost cel de la sfârșit. „Au coborât la Cafarnaum El, mama lui, frații săi și discipolii” (Ioan 2, 12). La nuntă au venit în altă ordine. Mai întâi, mama, apoi Isus și discipolii. Frații nu apar la început. După săvârșirea minunii apar frații. Astfel, prin mijlocirea Mariei, femeia în care Cuvântul s-a făcut trup, discipolii au devenit frați. Unii dintre participanți au venit la nuntă discipoli și s-au întors frați. Lucrul acesta se așteaptă și de la noi care venim duminica la sfânta liturghie. Chiar dacă venim singuri, discipoli, să ne întoarcem, totuși, discipoli-frați.

În fine, am subliniat rostul îndemnului Mariei: „Faceți tot ceea ce vă va spune” (Ioan 2, 5). Sunt ultimele cuvinte ale Maicii Domnului pe pământ. Ele rezumă credința noastră creștină. În acest context a crede înseamnă a gândi și a acționa în spiritul Cuvântului întrupat. Și nu oricum, ci spontan, viguros și determinat. Cu această credință putem deveni frați unii cu alții trăind bucuria vinului nou din Împărăția lui Isus.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos.

Epifania Domnului în liturgia latină comportă trei momente. Primul e adorația magilor. Semnul distinctiv al acestei Epifanii este steaua. Am celebrat-o pe 6 ianuarie. Al doilea moment este Botezul Domnului în Iordan. Semnul lui distinctiv este apa. L-am celebrat astăzi, 9 ianuarie 2022. Al treilea moment e Nunta de la Cana Galileii, unde Domnul își manifestă gloria sa. Semnul distinctiv al acestui moment e nunta. Îl vom celebra duminica viitoare, pe 16 ianuarie 2022.

Astăzi am meditat cel de-al doilea moment, Botezul Domnului. Am comentat Evanghelia acestei Epifanii: Luca 3, 15-16.21-22. Am dezvoltat trei invitații la asumarea chemării și identității pe care le comportă botezul nostru.

Prima este să fim și să devenim fii asemenea lui Isus. Fiul ascultă de Tatăl său până la moarte, și încă moartea pe cruce (Filipeni 2, 8-9). Astfel Botezul Domnului e invitație la a reînnoi botezul nostru în baia ascultării Cuvântului Domnului.

A doua invitație constă în asumarea iubirii ca lege a vieții noi în Christos. Cine nu iubește este în afara Legii. Cine iubește se face solidar cu orice om, în special cu omul păcătos și nevoiaș din toate punctele de vedere.

A treia invitație subliniază bucuria lui Dumnezeu că Fiul său este Fiu. Pe urmele lui suntem chemați să fim/să devenim fii în Fiul. Dumnezeu se bucura și de Fiul său, și de fiii în Fiul său. Vom simți această bucurie în măsura în care ascultăm Cuvântul lui Dumnezeu.

În final am adresat credincioșilor din catedrală, care erau mulți, următoarea invitație. Să devină continuatori ai Epifaniei Domnului prin iubire față de cei care trec prin momente grele. Am dat trei exemple din viața sfântului Francisc de Assisi, a sfântului Thomas Morus și a sfintei Ecaterina de Siena.

Detalii găsiți în articolul postat mai jos.

Cuvintele cheie ale Epifaniei Domnului sunt trei: steaua, apa și nunta. Până acum am vorbit despre stea și apă. Duminica viitoare voi vorbi despre nuntă.

Pe curând!