Copilăria spirituală sau evanghelică a fost subiectul meditației la Evanghelia Duminicii. Este vorba de Marcu 9, 30-37. În modernitate s-a vorbit mult despre copilăria spirituală. Unii au confundat-o cu naivitatea sau gingășia copilului ca atare. Alții au văzut în ea caracteristica vieții creștine împlinite. De exemplu, la Romano Guardini, copilăria evanghelică începe la botez și se trăiește toată viața. Da, pentru că toată viața suntem copiii lui Dumnezeu. Pentru a înțelege această modalitate de a fi, să ne amintim că a fi copil înseamnă să depinzi de părinți. Copilăria înseamnă relație de dependență. Totodată, copilăria comportă și spontaneitatea de a fi disponibil. Pentru ce sau la ce? Să fii disponibil să o iei de la capăt, dacă ai greșit. Să fii disponibil să-i ajuți pe alții. Și altele asemenea.
Am subliniat trei aspecte ale copilăriei evanghelice.
Primul, conștiința paternității divine. Am pornit de la copilăria spirituală din viața Sfintei Tereza a Pruncului Isus. Pentru Tereza Martin copilăria are două trăsături importante. Una este umilința sau smerenia și alta este conștiința paternității divine din care izvorăște sentimentul de dependență. Domnul spune: „cine mă primește pe mine (…) îl primește pe acela care m-a trimis” (v. 37). Adică, pe Dumnezeu Tatăl. Conștiința paternității divine și a dependenței de Tatăl trebuie împrospătată.
Al doilea, cuvintele lui Isus sunt mângâietoare și încurajatoare pentru părinți. Dar și pentru tinerii care se pregătesc la căsătorie. De ce? Domnul spune: „cine primește un copilaș în numele meu pe mine mă primește” (v. 37). În cazul acestea părinții seamănă cu Sfântul Iosif și Mama lui Isus. Trebuie să aibă aceleași sentimente și comportamente față de copiii lor.
Al treilea, astăzi avem în societate o mentalitate anti-copil. Acest spirit se vede în gândirea adolescentină care domină alegerile de viață din spațiul public. Care anume? Sunt unii care revendică doar drepturi, dar nu-și asumă responsabilități. Ruptura dintre viața ca un drept și viața ca un dar duce la apariția multor rele. Printre acestea, diferite forme de gelozie, invidie, conflicte și războaie.
Oare e momentul să trecem de la mentalitatea adolescentină la copilăria evanghelică? Răspunsul îl dă fiecare în inima lui. Mai multe detalii în articolul postat mai jos.
- 22 septembrie 2024
- Dancă Wilhelm
- 0 Comentarii