Wilhelm Dancă

În Advent Biserica Catolică ne invită să facem post. Practica postului nu a fost abolită de Conciliul Vatican II, așa cum cred sau speră unii neinformați teologic. A rămas în vigoare și a fost propusă din nou de Catehismul Bisericii Catolicii.

Pentru a desemna cumpătarea în mâncare, vorbe, comportament, îmbrăcăminte sau în dorințele inimii sunt folosiți diferiți termeni. Dar sensul este același, fie că se vorbește de abstinență, asceză, pocăință, practici și liturgii penitențiale, pelerinaje în semn de pocăință, privațiuni de bună voie etc.

Postul reconfirmat de Biserica Catolică și-a lărgit aria de aplicabilitate. Nu se referă doar la cumpătarea în mâncare și băutură. S-a extins la alte „lucruri” pe care le consumăm, poate, în exces. De exemplu, fumatul, băutul, privitul la televizor, joaca sau pierderea timpului pe internet, folosirea tabletei, vorbitul la telefon etc.

Să reținem un aspect important în practicarea postului. Accentul trebuie pus pe finalitatea acestei practici, nu pe aspectul „material” al renunțării. Să încercăm să ne distanțăm de acele detalii existențiale care fac să pierdem din vedere esențialul. Pentru creștini esențialul vieții este comuniunea cu aproapele și cu Dumnezeu Unul și Întreit.

În a doua duminică de Advent am fost invitați să mergem în pustiu. Exemplul sfântului Ioan Botezătorul a fost pus în centrul Evangheliei. Trebuie să-l urmăm! Cum? Să mergem în pustiu și să facem experiența coborârii Cuvântului asupra noastră. Da, asta s-a întâmplat cu Ioan Botezătorul. În pustiu Cuvântul Domnului a coborât asupra lui. După această „coborâre” a început să predice spunând: pregătiți calea Domnului! (cf. Lc 3, 1-6).

Sunt destule motive pentru a face experiența spirituală a pustiului în acest Advent 2018. Trăim într-o cultură care caută să-l înlocuiască pe Dumnezeul adevărat cu alți zei sau idoli. Aceștia sunt diferiți. Idolii comuni din zilele noastre se numesc dezinteres practic față de Dumnezeu în week-end, distracție cu orice preț, plăcere fără limită, politică fără morală, știință fără etică, muncă ca sursă de îmbogățire etc.

De asemenea, poate am alunecat cu știința sau fără știința noastră într-un creștinism fără religie, fără spiritualitate, fără Christos. Pustiul ne va ajuta să ne întoarcem la Dumnezeul revelat în Pruncul din ieslea Betleem-ului, dar nu fără încercări și renunțări. Detalii găsiți în predica postată mai jos.