Wilhelm Dancă

Am rostit predica de Paști, din 12 aprilie 2020, la catedrala „sf. Iosif” din București, în fața unei mulțimi de credincioși virtuali. Or fi fost mulți sau puțini nu știu și nu contează. M-a durut faptul că am văzut catedrala goală, mai ales că era ziua de Paști. Nu vă ascund frustrarea și starea de pieziș în care m-am aflat. Ar fi trebuit să vorbesc despre bucuria pascală pe care suntem chemați să o celebrăm și să o manifestăm în locul prin excelență al Învierii: biserica. Nu a fost să fie! Știm rațiunile, da, știm. Dar, totuși …
Cu toate acestea, la predică am căutat să subliniez trei idei importante.
Prima: toți creștinii din zilele noastre provin într-o formă sau alta din mărturia primilor ucenici și ucenice care au văzut mormântul gol și au vorbit despre Învierea lui Isus. Ar fi multe de comentat aici. Totuși, să reținem că pe această cale am ajuns să ne identificăm în fața altora și să spunem despre noi că suntem popor pascal. A doua, preluând o afirmație a sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, am formulat-o astfel: suntem popor pascal pătruns de bucuria Învierii. În contextul pandemiei actuale această bucurie se cultivă prin rugăciune acasă, singur sau împreună cu alții. Nu putem celebra Paștele în mod sacramental, ci doar comportamental, spiritual. Asta pentru că bisericile sunt închise. A treia se leagă de cele două aspecte de mai sus: dacă suntem popor pascal care trăiește bucuria Învierii, atunci cântarea noastră specifică este Aleluia. Ce înseamnă această cântare astăzi, când suntem izolați în casele noastre, care au devenit un fel de biserici domestice? Cum să cânți aleluia când ești izolat acasă, și nu de bună voie? Orice răspuns aș da nu cade bine, pentru că virusul ucigaș rupe ceva din libertatea sau libertățile noastre fundamentale. Ne asumăm această renunțare la libertatea noastră? Cum îi facem față?
În predică am făcut referință la câteva practici liturgice care riscă în zilele noastre să devină convingere, cum ar fi faptul că liturghia ascultată la radio sau urmărită la televizor/online ar fi totuna cu liturghia din biserică. Nici vorbă de așa ceva! Mai multe despre aceste aspecte și altele mai optimiste, cu tentă pascală, le găsiți în predica postată mai jos.