Wilhelm Dancă

Am meditat astăzi parabola talanților (5, 2, 1) din Matei 25, 14-30. Scopul parabolei este să înțelegem că toți suntem fii ai lui Dumnezeu. Diversitatea darurilor primite de la Domnul nu trebuie să ne transforme în competitori sau concurenți. Am subliniat trei idei din parabolă.

Prima, tot ceea ce avem și tot ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu. Nu trebuie să ne mândrim, nu trebuie să ne plângem. Fiecare dintre noi este un caz unic. Fiecare este chemat să devină ceea ce este și ceea ce are bun de la Dumnezeu. În cazul acesta orgoliile și lamentațiunile nu-și au rostul. Am sugerat lectura cărții „Drumul omului” de Martin Buber. Filosoful evreu spune că Dumnezeu cheamă pe fiecare om să fie ceea ce este. Cine se compară cu alții nu crește, nu se împlinește. La judecata finală va trebui să răspundem: Adame, de ce nu ai fost tu Adam?

A doua, darurile trebuie fructificate. Ele trebuie să aducă rod. Asemănarea cu dobânda banilor depuși la bancă. Faptele bune sunt semnul rodniciei darurilor. În privința aceasta păcătuim prin omisiune. Poate avem grijă să nu facem răul, dar avem grijă să facem binele? Sau îl omitem din cauza lenei sau a indiferenței?

A treia, oamenii toți, fără excepție, vor da cont de viața lor. Tema judecății este prezentă în toată activitatea publică a lui Isus. Judecata finală poate fi un moment înfiorător sau un moment de bucurie. Bucuria este cauzată de prezența lucrului sau a persoanei iubite. L-am iubit pe Dumnezeu? Dacă da, atunci judecata universală va fi o mare bucurie pentru noi. Tema pentru acasă: am fructificat darurile lui Dumnezeu în relațiile cu alții? Altfel spus, Adame, unde ești? Ce ai făcut cu darurile lui Dumnezeu?

Detalii găsiți în articolul postat mai jos.

În sărbătoarea Rusaliilor 2022 am început omilia comentând o capodoperă artistică din Bazilica benedictină din Vezelay, Burgundia (Franța). Este vorba despre o reprezentare a lui Isus înviat care se înalță la cer dansând. Avem o trimitere la dansul sacru din tradiția iudaică prilejuit de sărbătoarea corturilor în centrul căreia se află primirea darului Legii. Isus îl dăruiește pe Duhul Sfânt ucenicilor și deschide timpul în care se trăiește Legea Nouă.

Am comentat trei fragmente din Evanghelia după Ioan despre Isus care îl trimite pe Duhul Sfânt discipolilor.

În Ioan 7, 39 se vorbește despre darul apei vieții pe care îl vor primi cei care cred în El. Apa vieții este simbolul Duhului Sfânt. Acesta nu poate fi primit înainte de glorificarea lui Isus, care are loc pe Cruce.

Astfel în Ioan 19, 30, Isus răstignit spune că toate s-au împlinit, adică toate semnele prin care a dovedit divinitatea sa. Începând cu Nunta din Cana Galileii și terminând cu readucerea la viață a lui Lazăr. După ce a spus „s-a împlinit”, „plecându-și capul, și-a dat Duhul”.

În fine, legătura dintre Isus și Duhul Sfânt apare mai pregnant în prima seară a celei de-a opta zile, după Înviere. Isus vine în mijlocul ucenicilor și suflă asupra lor spunând: „Primiți pe Duhul Sfânt”. Sfântul Chiril, patriarh al Alexandrei (412-444), comentează Evanghelia după Ioan și spune că Isus îl trimite pe Duhul Sfânt, care este în același timp Duhul Tatălui și Duhul său. Cine îl primește devine una cu Tatăl și cu Fiul și cu Duhul Sfânt. Mai mult, primitorul de Duh Sfânt își schimbă natura umană, pentru că devine fiu al lui Dumnezeu. Participă la o lucrare bazată pe comuniune, relație, ceea ce face ca toți primitorii de Duh Sfânt să gândească la fel, să simtă la fel și să se sfințească la fel.

Astăzi asistăm la o formă de sărăcie spirituală, care se numește absența Duhului Sfânt din viața creștinilor. Ea se explică, printre altele, de agresiunea culturii dezbinării și de persecuția la adresa ucenicilor lui Isus. Cum să schimbăm această stare de de-spiritualizare a ucenicilor?

Primul pas ar fi să-l căutăm pe Duhul Sfânt din interiorul nostru, pentru că El este acolo, în sufletul nostru, chiar dacă nu suntem vrednici de prezența lui. Cine conștientizează „gemetele” sau „șoaptele” Duhului din interiorul lui riscă să danseze, evident, de bucurie. Vă rog să vă expuneți și să riscați să-l descoperiți pe Duhul Sfânt în interior, nu în exterior.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos.