Wilhelm Dancă

Nihil sine Deo!
Sfântul Iosif, model de paternitate responsabilă, castă și creativă

Sfântul Iosif este unul dintre sfinții cei mai comentați în modernitate. Sărbătoarea de astăzi vine din 1870. Este al doilea sfânt ca obiect de meditație, studiu, reprezentare în artă după Maica Domnului.

Am dezvoltat spiritul unei reprezentări antice a Sfântului Iosif. Sfântul Ioan Gură de Aur vorbește despre această icoană. Sfântul Iosif era reprezentat la începutul Bisericii ca un „filosof”. Avea într-o mână o carte și în altă mână un baston. De fapt, această imaginea dezvoltă teologia Evanghelia solemnității de astăzi: Matei 1, 16-24. Aici se spune că un înger i-a apărut în vis și i-a lămurit lui Iosif situația Sfintei Fecioare. Printre altele, se zice despre Iosif că era „drept”, adică „iustus”, în latină. Acest cuvânt era folosit și pentru a-i desemna pe filosofii din vremea aceea. De ce? Pentru că îi învățau pe alții arta esențială, și anume arta de a trăi ca om corect, drept, înțelept.

M-am întrebat ce poate să ne învețe Iosif ca „filosof” astăzi? Am subliniat câteva aspecte ale paternității față de Isus. Sfântul Iosif e numit „tată purtător de grijă” al lui Isus. Tată nu te naști, ci devii, asta spune Sfântul Iosif. Papa Francisc comentează acest lucru în Scrisoarea Apostolică „Patris Corde” din 2020. M-am oprit la următoarele caracteristici ale paternității Sfântului Iosif sunt: responsabilitatea, castitatea și creativitatea. Ele sunt exemplare și de mare actualitate.

Dacă le medităm, s-ar putea să devenim „tați purtători de grijă” ai copiillor marginalizați, săraci, abuzați, disprețuiți sau abandonați.

Detalii în articolul postat mai jos.

  • 19 martie 2024