Wilhelm Dancă

Nihil sine Deo!
Credința în Christos ca eliberare de sinele falsificat

Preferința Domnului Christos pentru credința în divinitatea lui a unor persoane din afara poporului evreu dă de gândit. Astăzi, 16 august 2020, în Evanghelia duminicii a fost vorba despre credința femeii cananeene (cf. Mt 15, 21-28). Cu alte ocazii a lăudat credința samariteanului vindecat și recunoscător (Lc 17, 11-19), sau a centurionului roman care i-a cerut ajutorul pentru vindecarea slujitorului bolnav (Mt 8, 5-13). Ori, în alte împrejurări, a dat ca exemplu de credință autentică pe femeia samariteană pe care a întâlnit-o la fântâna lui Iacob și care nu se bucura de un nume bun cât privește căsătoria (In 4, 6-42).

De unde această predilecție a Mântuitorului pentru credința celor păcătoși și, într-un anumit fel, eretici? Tocmai pentru că vedea la ei o adevărată încredere în puterea lui divină. Neîndoielnic, episoadele înregistrate de evangheliști aveau, și au în continuare, un scop didactic. Ele ne arată cum i-a pregătit Domnul pe ucenicii săi pentru momentele când credința lor urma să fie pusă la încercare. Este vorba de finalul vieții lui publice, atunci când a fost judecat, scuipat, batjocorit, bătut cu vergi, răstignit și a murit pe cruce. De la discipolii din vremea lui Isus modele de credință ilustrate de persoanele păgâne ajung și la noi. Ce ne spun nouă astăzi?

Multe lucruri. Mai întâi că mântuirea este universală. Apoi că toți oamenii sunt frați. Și, nu în ultimul rând, că încrederea în Isus trebuie să fie sinceră, autentică. În zilele noastre mulți creștini se comportă ca și cum ar fi discipoli de carton sau hârtie creponată. Hainele lor de hârtie sunt tradițiile, superstițiile, comportamentele ideologizate sau spiritul umanitar fals al lumii în care trăim. Oare vom putea să scăpăm de aceste bagaje identitare false? De aceste tendințe egoiste, subiectiviste, individualiste promovate de spiritul de autonomie care domină societățile moderne și post-moderne? Da, dacă vom ajunge în fața Cuiva în care să avem încredere maximă. Femeia cananeană din Evanghelia de astăzi este un exemplu. În fața lui Christos s-a eliberat de sine, de prejudecățile identitare, de barierele ideologice, și-a regăsit ființa autentică.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos. Să aveți o săptămână bună!

  • 16 august 2020

Lasă un răspuns