Wilhelm Dancă

Acest gând îi aparține Fericitului Vladimir Ghika. L-am ales pentru a sintetiza meditația biblică din această duminică. A fost vorba despre Fericirile din Evanghelia după Matei 5, 1-12. Mons. Ghika continuă gândul său: „pentru că aceștia nu se vor gândi să se întrebe dacă sunt fericiți”. Referitor la partea practică am apelat tot la Fericitul Vladimir. Am găsit această cugetare frumoasă: „Fiți fericiți, unii prin alții”.

Meditația are trei părți. În prima parte am arătat noutatea Fericirilor proclamate de Isus. Ele răstoarnă ordinea de valori din mentalitatea iudaică. Fericiți sunt cei săraci, cei care plâng, cei blânzi, cei milostivi, cei însetați de dreptate, cei prigoniți pentru dreptate, cei curați cu inima. Tradiția iudaică susținea altceva. Fericiți sunt cei bogați, cei care râd, cei puternici, cei apreciați de alții, etc. Toate fericirile se rezumă la prima: „Fericiți cei săraci în duh, căci a lor este împărăția cerurilor!”. Aici nu este vorba despre sărăcia sociologică, psihologică, spirituală sau materială. În cazul acesta sărăcia e detașare interioară față de bunuri pentru a fi liber în slujirea lui Dumnezeu și a semenilor.

În partea a doua am arătat că Fericirile descriu diferite moduri de a fi ucenic. De fapt, în spatele Fericirilor se ascunde o cristologie. Isus Christos a fost cu adevărat sărac, a plâns, a fost blând, însetat de dreptate, milostiv, curat cu inima și persecutat pentru dreptate. Care dreptate? Dreptatea Împărăției lui Dumnezeu. Sau, dreptatea voinței lui Dumnezeu de mântuire. Astfel, cine rămâne cu Isus și-l urmează, îl poate avea pe Dumnezeu.

În partea a treia am exemplificat că radicalitatea urmării lui Isus nu este la îndemâna oricui. Lucrul acesta l-a înțeles Sfântul Francisc de Assisi, care a înființat Ordinul al treilea. Este vorba de cei care știu să fie și săraci și bogați, în același timp. Cum? Trăind cu simplitate, modestie și cumpătare legătura cu bogăția, puterea și succesul.

Mai multe detalii în articolul postat mai jos.

Nu uitați să fiți fericiți!

Am fost intervievat recent de Filippo Peschiera, din Milano, în legătură cu Benedict al XVI-lea. Mi-a cerut să povestesc una sau două întâlniri personale cu Papa sau cardinalul Ratzinger. Am vorbit în italiană. Mărturia mea a fost integrată într-un set de trei mărturii. Prima este dată de cardinalul Kurt Koch, președintele dicasteriului pentru refacerea unității creștine. A doua îi aparține lui Giovanni Maria Vian, fost director al ziarului „L’Osservatore Romano”. Mărturia mea este la sfârșit.

Atașez aici linkul Youtube cu aceste mărturii. Îi mulțumesc din inimă lui Filippo P. pentru această frumoasă inițiativă.

În prima parte a mărturiei mele vorbesc despre caracterul afabil, gentil al cardinalului Ratzinger. În partea a doua am vorbit despre contribuția lui ca teolog și păstor al Bisericii Catolice. Am arătat că aceasta vizează nu tavanul sau acoperișul Bisericii, ci temelia. Este vorba despre primirea și transmiterea credinței cu bucurie.

Domnul să-l răsplătească cu viața cerească pe slujitorul său umil și credincios!

NB. Mărturia mea începe la minutul 5,35.

Am vorbit din nou despre Benedict al XVI-lea la Radio România Actualități. Săptămâna trecută am vorbit despre studentul și profesorul de teologie Joseph Ratzinger. Am postat deja emisiunea. Aseară, 25 ianuarie 2023, am subliniat câteva lucruri din activitatea cardinalului și a Papei Ratzinger.

Îi mulțumesc din inimă lui Cristian Curte, realizatorul emisiunii.

Pentru a-l cinsti pe Papa Benedict al XVI-lea recomand câteva gesturi. Mai întâi să citim una sau mai multe din lucrările sale. Apoi să medităm catehezele, omiliile și meditațiile lui. În fine, să ne lăsăm inspirați de iubirea lui față de Isus Christos și să devenim prietenii Domnului.

Audiție plăcută! Vă asigur, e de folos pentru minte, inimă și viață!

Frații din zorile istoriei omenirii nu au fost chiar frați. S-au ucis, s-au înșelat reciproc, s-au vândut, s-au trădat. Așa au fost Cain și Abel, Isaac și Esau, Iosif și frații săi.

De aceea, cred că nu la întâmplare Isus cheamă la începutul activității sale publice două perechi de frați. Potrivit Evangheliei lui Matei (4, 12-23) aceștia au fost Andrei și Petru, Iacob și Ioan. Într-un anumit fel vrea să vindece frățietatea originară viciată. Așadar, condiția pentru a o frățietate autentică este urmarea lui Christos. Cei dintâi chemați L-au urmat fizic. Noi putem să-L urmăm nu fizic, ci stând aproape de Trupul său Mistic, care este Biserica. Sau, primind Trupul său euharistic, care este Sfânta Împărtășanie.

Am meditat evenimentul chemării primilor apostoli frați și am subliniat câteva aspecte.

Primul, chemarea la frățietate autentică este normativă, nu informativă sau descriptivă.

Al doilea, fiecare dintre noi este un chemat la frățietate. Răspunsul la chemare înseamnă urmarea lui Christos, nu doar venirea la Biserică. Este vorba despre centrarea vieții pe Christos. El trebuie să fie centrul gândurilor, idealurilor și alegerilor de viață.

Al treilea, chemarea lui Christos comportă o promisiune, și anume schimbarea vieții. Cei chemați se transformă din pescari obișnuiți în pescari (ingineri, profesori, politicieni, medici etc.) de oameni.

Al patrulea, chemarea nu înlătură efortul, oboseala și riscul pe care îl comportă relațiile cu ceilalți. Dimpotrivă, le presupune și le desăvârșește.

Al cincilea, chemarea conține și o invitație la pregătirea transmiterii relației de încredere – credința – cu Isus. Aici apare aspectul organizațional, instituțional, care e cam plictisitor, dar nu se poate fără așa ceva. Idealul este ca instituțiile bisericești să devină fereastră, nu zid, în transmiterea credinței.

În fine, ultimul aspect se referă la piedicile care stau în calea urmării lui Christos. Acestea pot fi de multe feluri, de la cele exterioare până la cele interioare. Iată câteva: pofta de avere, de plăcere, grijile familiale exagerate, voința proprie.

Pe scurt, asumarea frățietății în Christos e condiție și garanție a unității creștine. Și încă ceva, frățietatea ar reduce tensiunile între creștini. Nu ar fi rău să fie mai multă frățietate!

Detalii în articolul postat mai jos.

Am dat un interviu despre Papa Benedict al XVI-lea pentru Radio România Actualități. Realizatorul interviului este Cristian Curte. Îi mulțumesc din inimă și pe această cale.

Interviul are două părți.

Ieri seară a fost difuzată prima parte. Am vorbit pe scurt despre viața lui Joseph Ratzinger. Am evocat câteva lucruri despre sora și fratele lui. De asemenea, am vorbit despre anii de la Seminarul din Freising/Muenchen și despre activitatea lui ca profesor de teologie.

În partea a doua voi vorbi despre Joseph Ratzinger în calitate de cardinal și papă. Lucrul acesta se va întâmpla miercurea viitoare, 25 ianuarie 2023, ora 21.30.

Până atunci deschideți linkul de mai jos și ascultați prima parte a interviului. Evident, dacă vă face plăcere un asemenea subiect.

Acum suntem în săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștină. Nicio Biserică nu este atât de „săracă” încât să nu poată oferi ceva celorlalte Biserici. Nicio Biserică nu este atât de „bogată” încât să nu poată învăța ceva de la celelalte Biserici. De aceea, să ne rugăm pentru unitatea creștină. Să spunem împreună cu Isus înainte de pătimirea sa: „Ca toți să fie una!” (Ioan 17, 21).