Wilhelm Dancă

Nihil sine Deo!
Implicații practice ale credinței în Sfânta Treime

Astăzi, 30 mai 2021, la catedrala „Sfântul Iosif” din București creștinii romano-catolici au celebrat solemnitatea Sfintei Treimi. După timpul Crăciunului și timpul Paștelui această sărbătoare este ca un fel de rezumat al mântuirii. Biserica îl propune atenției credincioșilor pentru a-i determina să treacă la gesturi concrete de îmbunătățire a relației cu persoanele Familiei Divine.

Pornind de la urmele Sfintei Treimi în interiorul omului am subliniat împreună cu Sfântul Augustin trei direcții de acțiune.

Prima se referă la Memorie. Ea îl simbolizează pe Dumnezeu Tatăl. Memoria înseamnă rădăcini, trecut, identitate, dialog între generații. Să recunoaștem că avem multe de corectat și de îmbunătățit în această privință.

A doua are legătură cu Gândirea. Aceasta îl manifestă pe Dumnezeu Fiul. El este Gândul întrupat al Tatăului, Cuvântul, Logosul. Mulți dintre noi cad victime în fața gândurilor care nu au legătură cu Gândul Tatălui, cu Fiul. Lucrarea de purificare și îndepărtare a gândurilor rele este importantă în viața de zi cu zi. Nu mai vorbesc de viața spirituală.

A treia imagine vizează voința omului. Ea îl reprezintă pe Duhul Sfânt în sufletul omului. Voința este voință bună dacă este îndreptată spre bine. A voi binele cuiva înseamnă a-l iubi. Cine poate spune că este în ordine în această privință? Cine susține că voința sa este îndreptată mereu spre binele altuia și al aproapelui? Prin semnul sfintei Cruci cu care ne însemnăm, sper, dimineața și seara să ne aducem aminte că Sfânta Treime locuiește în noi. Să o facem să iasă mai multă la suprafață prin „autograful” Sfintei Treimi, care este semnul Crucii. Accentul să cadă pe Duhul Sfânt, sărutul Trinității. Vă doresc să-l primiți și să-l dați mai departe celor care sunt singuri și părăsiți.

Mai multe detalii în omilia postată mai jos.

  • 30 mai 2021
Reziliența prin cultură „Și cred, și gândesc”

Am înregistrat un dialog cu Cristian Pătrășconiu pe 19 mai 2021, a doua zi după apariția cărții „Și cred, și gândesc”. Am vorbit despre hobby-urile mele, despre întâlnirea cu personalități ecleziastice remarcabile, despre societățile post-seculare sau post-creștine. De asemenea, am atins teme de actualitate socială și educațională care sunt analizate în carte.

Discuția noastră s-a focalizat pe relația dintre credință și religie, dintre credință și rațiune, dar și pe legătura dintre credință și educație. Am pledat cauza rezilienței prin cultură și prin educație în spiritul interdisciplinarității. Spiritualitatea făcătorilor de poduri stă la baza volumului despre care „ne-am lungit cu vorba” timp de o oră. Spre deosebire de ediția din 2013, actualul volum este mai bogat. Am adăugat două capitole importante. Unul despre binele comun și altul despre rugăciunea ca rațiune vorbită la Fericitul Vladimir Ghika.

Pentru mai multe detalii vă invit să vizionați filmul de mai jos și, apoi, să vă procurați cartea.

  • 28 mai 2021
Rusaliile și Turnul Babel din zilele noastre

În sărbătoarea Rusaliilor am vorbit despre globalizarea credinței în Dumnezeu Unul și Întreit prin puterea Duhului Sfânt. Această globalizare se realizează prin puterea Cuvântului lui Dumnezeu. Lucrul acesta l-am dedus din Cuvântului lui Isus. Vezi Evanghelia după Ioan 16, 12-15. Mondializarea credinței creștine nu este împotriva omului și a lumii. Dimpotrivă. Astfel se trăiește în orizontul seminificației, înțelegerii și unității.

Din păcate contextul social, cultural, religios în care trăim astăzi este marcat de neînțelegeri și dezbinare. Acestea sunt rezultatele proiectelor de viață construită în mod exclusiv pe cuvântul omului. După cum știm din experiență omul se lasă ademenit de puterea autusoficienței. De aceea forțează limbajul să susțină dorința lui de putere. Așa s-a întâmplat cu primii oameni în Grădina Edenului și cu cei care au dorit să construiască un turn la Babel al cărui vârf să ajungă până la Dumnezeu. Și atunci, și astăzi, din cauza mândriei, omul vrea să fie ca Dumnezeu.

Însă ruptura dintre Cuvântul Domnului și cuvântul omului conduce la haos și absența unității dintre oameni. Am propus două căi pentru a construi o viață pe temelia Duhului Adevărului. Prima cale înseamnă purificarea limbajului folosit zilnic. De ce? Pentru că Duhul Sfânt este foc și nu poate locui alături de duhneala minciunii. Este vorba de unirea cuvintelor cu lucrurile, cu realitatea, cu Cuvântul Domnului. A doua cale este contemplarea icoanei Rusaliilor. În ea vedem că există armonie, unitate și înțelegere în diversitatea limbilor și identităților personale, etnice și culturale. Mai multe detalii în articolul postat mai jos.

NB. La sfârșitul sfintei liturghii am prezentat pe scurt volumul „Și cred, și gândesc. Viitorul unui dialog controversat”, ediția a doua, revizuită și adăugită, Editura Spandugino, București 2021.

  • 23 mai 2021
Și cred și gândesc. Viitorul unui dialog controversat

Notă la a doua ediție

Am scris această carte ca răspuns la cererile prietenilor, care doreau să-și consolideze credința sau să recupereze elanul pe care l-au avut în trăirea religioasă din copilărie și din tinerețe. Nu mi-am imaginat că va avea un ecou atât de mare, că va trece nu doar dincolo de granițele cercului meu de prieteni, ci și de cele profesionale, confesionale și generaționale. Lucrul aceasta mi-a umplut inima de bucurie și de recunoștință. 

Mi s-a întâmplat odată să fiu oprit pe stradă de un bărbat între două vârste. M-a întrebat: „Dumneavoastră sunteți cel ce a scris cartea Și cred și gândesc?” I-am răspuns, în mod vădit surprins și emoționat, foarte scurt: „Da”. Fără să spună nimic, interlocutorul mi-a zâmbit, și-a ridicat pălăria și a plecat mai departe, cu pălăria ridicată. Gestul acesta și altele asemenea, precum și cererile care au sosit la mine de la diferiți librari și cititori din țară m-au încurajat să pregătesc o nouă ediție.

Versiunea de față are la bază textul din volumul Și cred și gândesc. Viitorul unui dialog controversat, cu o prefață de Vittorio Possenti, apărut la Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, în 2013.

Textul din această ediție se îmbogățește cu două capitole. Primul este intitulat „Vladimir Ghika. Discipol și maestru al rugăciunii ca rațiune vorbită” și apare în partea a doua a lucrării, acolo unde, vorbind despre legăturile dintre credință și rațiune, adresez cititorului invitația de a-și ridica privirea spre înălțimile metafizice, pentru a redescoperi gustul adevărului și simțul lui Dumnezeu. Al doilea capitol nou, „Rațiune, credință și educație în căutarea binelui comun”, lărgește perspectiva educațională din secțiunea a treia a cărții. Este vorba despre un îndemn la promovarea binelui comun în rândul tinerelor generații, ținând cont de dificultățile sociale și culturale actuale: răspândirea rapidă a religiei eului, egoismul generațional, urgența educațională, deficitul de cetățenie activă și participativă, secularizarea vieții sociale, pierderea simțului sacralității vieții și altele. De aceea, în acest capitol, pledez pentru asumarea în spațiul public din România a unui proiect antropologic creștin, centrat pe principiul binelui comun.

Am adăugat, la sfârșitul, volumului o bibliografie selectivă. Am ales titlurile de cărți consultate, care au fost scrise sau traduse în limba română. Am corectat micile erori care s-au strecurat în prima ediție a cărții.

Mulțumesc din inimă Laviniei Spandonide, directorul editurii Spandugino, pentru că a binevoit să găzduiască apariția acestei versiuni. De asemenea, mulțumesc lui Paul Marinescu, director editorial, și Mirunei Tătaru-Cazaban, coordonator de colecție, care au îmbrățișat cu entuziasm proiectul. Primesc cu multă recunoștință ajutorul lor și văd în el un semn al unității în diversitatea legitimă a creștinilor din România.

28 ianuarie 2021, Sfântul Toma de Aquino

  • 18 mai 2021
Adevărul ca fidelitate la Iuda, Matia și Vladimir Ghika

Trăim în epoca post-adevărurilor și, totuși, dorim să cunoaștem adevărul și să ni se spună adevărul. Despre adevăr a vorbit și Isus în evanghelia duminicii de astăzi luată din Ioan 17, 11-19. Cuvântul adevăr a fost menționat de trei ori: „Consfințește-i în adevăr”, „Cuvântul tău este adevărul”, „Consacrați în adevăr”.

Adevărul despre care vorbește Domnul Isus astăzi se referă la unirea dintre Fiul și Tatăl. Această unitate ar trebui să se reflecte în comunitatea apostolilor. Din păcate nu s-a oglindit în mod perfect pentru că Iuda l-a trădat pe Isus. Această unitate este invocată în Biserică de-a lungul timpurilor, dar nu este trăită potrivit chemării ucenicilor la adevăr, pentru că și în Biserică există trădători.

Cine a fost Iuda? De ce l-a trădat pe Isus? De ce l-a ales Isus să fie apostol? Care a post meritul sfântului Matia că i-a luat locul lui Iuda? Care este legătura dintre Matia și fericitul Vladimir Ghika?

Mesajul principal al duminicii în care l-am sărbătorit și pe Fericitul Vladimir Ghika: Să trăim în adevăr, căci minciuna obosește sufletul și universul. Minciuna ne obligă să sprijinim mereu ceea ce nu stă în picioare, să dăm ființă la ceva ce nu are și astfel la nesfârșit. Fericitul Vladimir afirmă: „Omul care n-a mințit niciodată Îl poate auzi vorbind pe Dumnezeu; numai el știe cum vorbește Dumnezeu”.

Mai mult detalii în meditația postată mai jos.

  • 16 mai 2021