Wilhelm Dancă

Nihil sine Deo!
Mysterium Christi. I. Meditații despre Crăciun

Cuvânt înainte

Cu bucurie și speranță încredințez cititorilor un volum de meditații despre misterul lui Christos celebrat de Biserica catolică în Timpul Crăciunului. Ele s-au născut din transcrierea și redactarea unor omilii despre Crăciun rostite în catedrala „sfântul Iosif” din București în ultimii ani.

Inițiativa alcătuirii volumului aparține prietenilor din capitală, din țară sau din lumea largă, de altfel foarte mulți, care mi-au cerut insistent lucrul acesta după ce au audiat predici rostite de mine în biserică, în timpul sfintei liturghii, sau înregistrate pe rețelele de socializare ori pe YouTube . Numărul lor este destul de mare, de aceea și cererile au fost numeroase.

Există o diferență între omilia ținută în biserică, în mijlocul credincioșilor, și cea transformată în meditație scrisă. În interiorul spațiului sacru există un fluid de energie pozitivă, un magnetism spiritual, care mă inundă, astfel încât nu știu, de fapt, cine dă și cine primește. Diferența de stil, de redare va fi resimțită de cei care au auzit deja conținutul meditațiilor.

Lăsând deoparte prima și ultima meditație, celelalte sunt omilii transcrise după înregistrări video și audio. Punctul de pornire este evanghelia duminicii sau a sărbătorii din perioada numită liturgic „Timpul Crăciunului”, care începe cu prima duminică din Advent și se termina cu duminica Botezului Domnului.

Am încercat să intru în straturile adânci ale temelor biblice din Cuvântul lui Dumnezeu, pe care l-am propus aici în traducerea realizată de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, cărora le mulțumesc și pe această cale pentru că mi-au pus la dispoziție varianta recentă a Evangheliilor în limba română.

Meditațiile despre Crăciun sunt răspunsurile mele interioare la provocările evenimentului Întrupării, răspunsuri pe care le-am pregătit folosind-mă de intuițiile unor Părinți ai Bisericii, filosofi, teologi, scriitori și artiști. Asemenea meditației introductive și celei finale, celelalte din cuprinsul volumului au un caracter filosofic, teologic și literar, uneori la propriu, alteori în sens figurat.

Prima meditație poate fi subintitulată „Crăciunul filosofilor”, pentru că propun aici o analiză scurtă a modului în care s-au raportat câțiva filosofi moderni și contemporani la sărbătoarea Nașterii Domnului. Printre acești filosofi sunt Georg Friedrich Hegel, Jean Paul Sartre sau Edith Stein.

Ultima meditație are un caracter literar specific, pentru că este o analiză teologico-literară a ideii de Crăciun la poetul Vasile Voiculescu. Scopul introducerii acestui text este evidențierea specificului sărbătorii Crăciunului în România, țară punte între Orient și Occident, deci punerea în lumină a Cărciunului din creștinismul oriental.

În articularea teoretică a meditațiilor folosesc deseori pilde, exemple, analogii luate din lucrările unor filosofi și teologi, sau metafore extrase din operele marilor nume ale literaturii universale. De aceea, meditațiile au un caracter filosofic, teologic și literar în sens figurat. Pot fi găsite referiri la filosofi, precum Soren Kierkegaard și Blaise Pascal; la teologi, cum ar fi Henri de Lubac, Karl Rahner și Hans Urs von Balthasar; la Părinți ai Bisericii, ca Ioan Gură de Aur, Augustin, Anselm, Bernard și Toma de Aquino; la scriitori și poeți, cum sunt Dante Alighieri și Fiodor Dostoievski.

Conținutul celor mai multe meditații are legătură cu temele liturgice propuse de Biserica Catolică în perioada Adventului, timp care înseamnă așteptare și pregătire sacramentală a credincioșilor pentru întâmpinarea sărbătorii Nașterea Domnului. Altele se referă la sărbătorile consacrate Fecioarei Maria din Timpul Crăciunului, sau ale altor sfinți propuși în Advent ca modele de întâlnire și prietenie cu Christos, cum ar fi sfântul Ioan Botezătorul sau sfântul Ștefan.

La sfârșitul volumului prezint un ghid liturgic pentru a descoperi mai ușor duminicile și sărbătorile care au stat la baza meditațiilor, astfel încât cititorul avizat să poată folosi volumul ca pregătire individuală pentru Crăciun. Tot la final propun o bibliografie integrativă cu autori și titluri de cărți în limba română.

Meditații despre Crăciun este primul dintr-o serie de volume, serie intitulată Mysterium Christi, în limba română Misterul lui Christos.

Un al doilea volum, aflat în pregătire, este dedicat Învierii Domnului, între Crăciun și Paște existând o strânsă legătură; ceea ce s-a început la Întrupare, la Nazaret și Betleem, se va desăvârși pe Calvar, la Înviere și Înălțare, pe Muntele Măslinilor la Ierusalim. Structura volumelor următoare va fi una similară, adică una specifică meditațiilor care la origine au fost omilii rostite în Catedrala Catolică „Sfântul Iosif” din București.

În meditațiile despre Crăciun din acest volum am pus accentul pe Crăciunul spiritual. Am vorbit și despre Crăciunul tradițional și cel comercial, dar am criticat variantele lui simplificate excesiv, cum ar fi Crăciunul spiritualist, tradiționalist sau consumerist. Observând cu acea detașare specifică filosofului sau teologului religiilor formele pe care le îmbracă sărbătoarea Nașterii Domnului în zilele noastre, am susținut necesitatea de a recupera celebrarea Crăciunului din inimi.

Dacă spiritul sărbătorii va porni din interior, Crăciunul se va întrupa în expresii pe măsura omului la nivel exterior, începând cu tradițiile culinare, sociale, de divertisment și terminând cu cele religioase și culturale.

Neîndoielnic, păstrarea echilibrului dintre latura sacră și cea profană a Crăciunului ține de misiunea instituțiilor religioase, a Bisericii. Astăzi fenomenul secularizării pare mai puternic decât rezistența sacrului din educația ce se propune în familie sau în școli. Se scriu cărți alarmiste, se publică studii, cifre și tendințe îngrijorătoare cât privește viitorul nu doar al sărbătorii Crăciunului ci și al creștinismului ca atare. Totuși, istoria religiilor și, în special, istoria creștinismului, nu încurajează disperarea. Nu mai vorbesc de credința și rugăciunea din inimile celor ce cred, care se transformă pe ei înșiși în bastioane ale rezistenței de neînfrânt.

În fine, câtă vreme va mai fi un dascăl undeva într-un sat uitat de lume care va susține spiritul cultural al Crăciunului și un preot de țară, poate singur sau cu o comunitate mică în jurul lui, care poartă în suflet spiritul liturgic al Nașterii Domnului, dar și o familie obișnuită în care se cântă colinde de Crăciun, cauza nu este pierdută. Meditații despre Crăciun oferă motivații și vechi și noi pentru reziliență spirituală, pentru celebrarea nașterii lui Isus nu doar la Betleem, ci și în inimi. 

Mulțumesc tuturor acelora care m-au ajutat să pornesc la drum cu Mysterium Christi și să realizez această primă lucrare. Mă consider privilegiat de prietenia lor, care mă convinge în fiecare zi că există „curați cu inima”, care-l văd deja pe Dumnezeu, deși lumea în care trăim este confuză. Mulțumesc din toată inima editurii Ratio et Revelatio, domnului Otniel Vereș, într-un chip deosebit, fiindcă a binevoit să găzduiască acest proiect editorial.

Mărturisesc că e o provocare și o bucurie pentru mine să-mi încredințez considerațiile omiletice unei edituri conduse de creștini aparținând unei confesiuni alta decât cea catolică, dar care au îmbrățișat cu multă căldură ideea publicării lor.

Aș fi la fel de bucuros dacă gândurile spirituale formulate în această carte vor găsi ecou în inimile cititorilor care cred sau caută să creadă în misterul Crăciunului, indiferent de confesiunea religioasă căreia îi aparțin. Pornind de la experiența liturgică și pastorală pe care o am de ani buni, duminică de duminică, la ora la care celebrez, 12.15, la Catedrala „Sfântul Iosif”, îndrăznesc să sper că toți ucenicii lui Isus, într-o zi, vor fi una (cfr. In 17, 21).

„Vino, Doamne Isuse!” (Ap 22, 20).

Crăciun fericit!

București, 15 noiembrie 2020

  • 29 noiembrie 2020
În Advent se verifică atenția și reziliența spirituală

Am început Adventul. Este vorba despre o perioadă de patru săptămâni în care ne pregătim pentru a celebra Nașterea Domnului. Am început omilia cu tema centrală din Evanghelia duminicii (Mc 13, 33-37) și am tradus vegherea ca act de conștientizare creștină. Astfel, ținând cont de vremurile actuale, am propus trei direcții de trecere de la inconștiență la conștiență spirituală. Mai întâi raportul cu Christos care vine. Va veni a doua oară, negreșit, va veni în sărbătoarea Crăciunului din 25 decembrie, iarăși negreșit. Nu suntem siguri când va veni în sufletele noastre. De aceea, mereu, dar mai ales în Advent, trebuie să veghem, să fim pregătiți, conștienți pentru nașterea lui în suflete.

Apoi raportul just cu noi înșine. Cunoașterea de sine este cea mai grea lucrare. Aici am propus să controlăm cum arată fidelitatea noastră față de Dumnezeu în acțiunile zilnice, de suprafață. Mai exact, am propus ca exercițiu spiritual de Advent să-l descoperim pe Dumnezeu care se găsește în adâncul sufletelor noastre, dincolo de activitățile obișnuite.

În fine, raportul corect cu timpul. Am vorbit despre păcatul „pierderea timpului” sau „irosirea timpului”. Timpul vieții este un timp al mântuirii. Suntem chemați să trăim momente semnificative, sacre, dătătoare de speranță. Am vorbit despre viețile irosite în banalitate și gesturi mecanice, repetitive, fără nimic de valoare în ele. Am îndemnat credincioșii să-și apropie viața cu tot ceea ce este în ea de Dumnezeu prin întărirea disponibilității interioare de a-l întâlni.

La sfârșitul liturghiei am prezentat ultima mea carte „Meditații despre Crăciun”. Cartea este primul dintr-o serie de volume despre misterul lui Christos oglindit în Cuvântul lui Dumnezeu predicat sau meditat în biserică. Am stat afară, lângă catedrală, aproape o oră ca să dau autografe. Foarte frumos gestul credincioșilor care au dorit să intre în posesia volumului! Semn bun! Nu este pierdut totul dacă mai sunt oameni doritori de lectură. E de bine dacă mai sunt credincioși care vor să se pregătească spiritual pentru celebrarea Nașterii Domnului, să-și întărească reziliența spirituală. Detalii în articolul postat mai jos.

  • 29 noiembrie 2020