Wilhelm Dancă

Nihil sine Deo!

Ar trebui să ne însușim această chestiune, pentru că ni se cere și nouă catolicilor să ne schimbăm mentalitatea și, pe cale de consecință, comportamentul practic în privința relațiilor cu aceia care mărturisesc că sunt creștini în afara granițelor vizibile ale catolicismului. Dramele dureroase ale separărilor care au avut loc în trecut, conflictele politice și erorile doctrinale care au marcat asemenea despărțiri și nevoia de a apăra o anumită rectitudine doctrinală și de a păstra unitatea eclezială, îndemnurile autorității și ale legii...

SFÂNTUL IOAN PAUL II ESTE PENTRU REFACEREA UNITĂȚII DINTRE CREȘTINII CATOLICI, ORTODOCȘI ȘI PROTESTANȚI DIN ROMÂNIA Către Membrii Conferinței Episcopale Române (vineri 7 mai 1999): Trebuie să ne străduim toți, cu inimă deschisă și perseverență în cadrul dialogului, atât teologic cât și caritativ, cu celelalte Biserici și Comunități creștine, în perspectiva unității tuturor discipolilor lui Cristos. În această privință să nu uităm învățătura Conciliului Vatican II, când subliniază că sufletul mișcării ecumenice îl constituie...

Istoria și credința ne spun că sfântul Toma de Aquino a început să-l „vadă pe Dumnezeu” față către față în 7 martie 1274, la mănăstirea cisterciană din Fossanova, în apropiere de orașul Terracina (Italia), acolo unde, din cauze necunoscute, și-a încheiat drumul vieții pământești. Când vorbim despre nașterea obișnuită a unui om, spunem și înțelegem că acesta a văzut lumina zilei într-un anumit loc și într-o anumită zi. Tot la fel, vorbind despre nașterea pentru cer a sfântului Toma, putem spune și înțelege că acesta a văzut...

În 17 februarie 2017 a decedat Michael Novak, un renumit teolog, politolog, teoretician al economiei și al științei sociale, reprezentant marcant al catolicismul american. A influența pontificatul social al Papei Ioan Paul al II-lea. Redau mai jos câteva din reflecțiile sale despre raportul dintre credință și rațiune. «Un motiv principal pentru care postmodernismul a ajuns în starea în care se află acum constă în faptul că rațiunea pe care a produs-o Iluminismul nu dispune de instrumentele necesare prin care să se poată justifica pe sine. Așa după...

«Dar cât e de greu ca vigoarea profetică să zguduie o inimă coruptă! E atât de blindată în satisfacția pe care i-o oferă autosuficiența sa, încât nu acceptă în nici un fel să fie pusă sub semnul întrebării. „Adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu” (Lc 12, 21). Se simte comod și fericit asemenea acelui om care plănuia să construiască alte hambare mai mari (Lc 12, 16-21), iar dacă situația începe să devină problematică, știe el oricum toate șiretlicurile ca să scape basma curată, asemenea administratorului...